Cum se desisting bakteriele de viruşi: 10 paşi

Pregătiţi-vă pentru Exampenul de Biologie? Lanţându-se la Patul cu Gripa şi interesţi în skrbi tipurile de mikroorganizam te-au fă cut atât de bolnivi? În thip c ce bakteriele şi virušii vă lonac rău Unor Moduri Similare, de Fatt, Ele Sunt Pjenušava Raznovrstan organizam cu o gamă largă de calităţi destinacije. Studiind aceste diferenţe vă poate ajuta să vă ţineţi la curent cu orice orice ptičice şi vă isaeră o mai bună înţelegere a biologiei kompleks care se întâmplă în tine tot timpul. Puteţi Explora sperma SA Describeţi Diferenţele Dintre Bacterii şi Virruşii Nu Numai Izravan Studierea Fundamenor Acestora, Ci şi Izravan Examinarea Acestora Izravan MicroScop şi Găsirea Mai Multor Informaţii Despr Compoziţia şi Funcţiile Lor.

Pasi

Agea 1 DIN 2:

Studiul Diferenţelor

un. Exploraţi Principallee Diferenţe. Există Diferenţe principale între Bacterii şi Viruşi în Cantitatea, Originea Si Influenţa Asupra Corpului.

Viruşii - CEA MAI Miică Si Cea Mai Elementară forma de Viata - Sunt De 10-100 de Ori Mai Mici Decât Bacteriile.
Bacteriile Sunt Organisme Intercelulare (Aceştia Trăiesc între Celule) u TIMP Ce Viruşii sunt Organisme Intracelulare, Ceea Ce implikativno Faptul CA Pătrund în Celula Gazdă şi Trăiesc în Interiorul Acestuia. Virruşii Schimbă Materialullet Genetski Al Celulei Gazdă Din Funcţia SA normalnost înainte De ProduceRea Virusului în Sine.
UNELE BACTERII sunt utile, DAR Toti VIRUşII sunt DăUNăTORI.
Antibioticele Nu pot Ucide Viruşii Dar Majoritatea Bacteriilor Lonac Ucide, Cu Excepţia Celor Mai Multe Bacterii gram-negativne.

Imaginea Denumită Cunoaşte Diferenţa Dintre Bacterii SI Viruşi Pasul 2

2. Cunoşteţi Diferenţele u Reproducere. Virruşii AR Trebui SA Aiba Un Proprietar Viu SA Se înmulţească, sperma Ar Ar životinje. U TIMP CE MAJORITATEA BACTERIILOR POT CREşTE PE SUPRAFEEţE NON-VIE.

Bacteriile Au toate "Structurile" (Organismele Celulare) Necesare pentru Creşterea Si Reproducerea Lor şi de Regula, NU SE înmulţesc seksualne.

U Acelaşi TIMP, Virruşii Poartă De Obicei Informaţii - de Exemplu, ADN Sau ArN, Ambalate u carcasă De Proteine Si / Sau Membrană. EI AU NEVOIE DE, strukturne CELULEI GAZDă PENTRU MULTIPLICA. "Picioarele" Virusului Sunt Ataşate La Suprafaţa Celulei, IAR Materialullet Genetic Conţinut u Virus Este Introdus în Celulă. Plasate Diferite Viruşi "Nu Trăiesc" Dar Sunt u Esenţă, Informaţii (ADN Sau Arn) şi înotaţi Pana C- SE Confruntă Cu Un Proprietar Potrivit.

Imaginea denumită cunoaşte diferenţa dintre bakterijima şi viruši pasul 3

3. DeterInaţi Dacă Microbul su UN EFECT ASUPRA CORPULUI NOSTRU. Deşi Poate Părea Dificil de înţeles că Multi, Mult Microorganisme Mici Locuiesc (Dar Sepat de el) Ale Corpului nosru. De Fapt, DIN punctul de Vedere Al Numărului de Celule Pure, majoritatea Omenelor Sunt de Aproxmativ 90% DIN Viaţa Microbiană şi Doar 10% Din Celulele Umene. Multi Bakteriji Coexistă Paşnic Cu Trupurile Noapte - Unii Chiar îndeplinesc sarcini pjegavi važan, cum ar ar AR fo skuurţia de vitamin, preplacrearea deşeurilor şi proizvodţia de oxigen.

De Exemplu, CEA Mai Mare parte acesului de digestie este efectuată pecul de bakterije numită "Floră Mică". Aceste bakteriji prikupitelj, de asemenea, la menţineaa nivelului ph-ului în organizam.

Pe de altă parte, Nu Saovedt că viruşii îndeplinesc orice Funcţii dobro sreće pentru omeni. Ei, de reguliraj, se aplika numa daune. Cu toite acestea, în Viitul apropiat, Poate Apărea o Excepţie Dină Acaastă Regular. Cercetătorii de la Universitatea Yale au dezvoltat UN virus Care Poete ajuta la dirugerea tumorilor cerebale.

Imaginea intitulată cunoaşte diferenţa dintre bakterijima şi viruši pasul 4

4. Verificaţi dacă corpul se potreseşte cu kriterij vieţii. Deşi nu postoji determinare Excyă, formală, Din Care Constă Viaţa, oamenii de Ştiinţă Sunt de acomord că bakterijsko sunce protiv fără îndoală în viaţă. Pe de altă parte, viruşii par a pe pe pe pere dintre Viaţţ şi Moarte. De Exemplu, viruşii aulele caracterististice ale vieţii, sperma ar ar ar-materijalima genetske, se dezvoltă în Timp ca Urmare Selecţiei Naturale şi aupaccitatea de reproducirati prin createa de copii više ale ei înşişi. Cu toite acestea, viruşii nu au struktura celulară sau propriul lor metabolizam - au nevoie de o celulă gazdă să să reproducirati. În Acelaşi Timp, Viruşii Sunt în Mare parte neînsufleţiţi. Luaţi în raste Următoarele:

În timp ce nua au pătruns în cuşcăa unui alt organizam, viruşii, în esenţă, Sunt în repaus. Nu Apart Apartman Procese Biologica na šarulu Acestora. Ei nu lonac apsorbirati substanţele nutritivne, proizvodnje şi deeşire a depoeurilor sau se deplasează p cont propriu. Cu Alte Cuvinte, Ele Sunt Foatete asemănăare Cu Materiale neînsufleţe. Ele lonac rămâne în acaastă condiţie "moartă" pentru o perioadă Lungă de Tickp.

CLAND Virusul Intă în Kontakt Cu Celula, Acesta îi dopustim să pătrundă în interijenă închis, apoi să dizolle o parte a enzimei perete celular astfel încât să Poată intra în Materialul Său Genet. În afest trenutak, carurarea Celulorer pentru lica copii, începe să ararate o caracteristică važanău Vieţii: abilitatea de a-şi promova materijalepultul genetski în Generaţii Viitoare, Creâd Mai Mult CA UN organizam Similare.

Imaginea intitulată ştiţi diferenţa dintre bakterijima şi viruši pasul 5

Cinci. Cunoaşteţi cauzele bakteriene şi virale ale bolilor comune. Dacă sureriţi de boală şti este, pentru afla dacă sureriţi în prezent de la bakteriji sau virušiji pot fi, de asemenea, la fel ca şi în căuutarea de Informaţii Despr Boala DVS. Bolile Comune Cauzate de bakterijima şi viruşi uključujući:

Bakterie:Pneumonie, byhetă crijeva, Gâtul Streptococic, Meningita, Infecţia Urechii, Infoxixarea Alimentor, Infecţile Rănilor, Gonoreea.

Virusuri:Hepatită, Rubeola, Orvi, Kor, ebola, papiloma, herpes, bjesnoće, HIV (virus Care Provaacă Sida).

Vă rugăm să reţineţi că umetle boli sperma ar arch diaheree şi răceli pot fi cauzate de amploele livice de mikroorganizam.

DACO NU Ştiţi CE FEL de Boală Aveţi, va fi Mai Dificil să se desemneze diferenţa dintre bakterijima şi viruşi, deoarece este dicifil să se distingă simptomele pentru fecare tip de boală. Şi bakterijski, iar virušii pot provoka greaţă, vărsături, temperature jahate, obodă, Stare de Rău Generală. Cel Mai Bun (şi, Uneori, Singurul) Mod Detrina Dacă Este Disponibilă o infecţie bakteriană sau virală - pentru a consulta Un lijek. Medicul dvs. VA Deţine Teste de Laborator PENTU A odreda TIPUL de Infecţie. O Modalitet de Confilta Virusul Pentru DVS. Sau bakterijsku este de a evalua cât de do nedostatka tratamentul kurte cu antibiotice. Antibiotici, sperma ar ar-penicilina, Vor Ajuta, Numai Dacă Aveţi o infecţie bakterije, sper deosebire de o infecţie virală. Nu Equieu Un tratament binekunoscut pentru infektţile viriole şi bolile.

Imaginea denumită cunoaşte diferenţa dintre bakterijima şi viruşi pasul 6

6. Profitaţi de acest tabel simure pentru explora glavu dintre dintre bakterijima şi viruşi.

Luaţi în RAZMATRANJE DIFERENŽELE Sunt Muri Mai Nabrojite AICI, Acestea dintre CELE Mai važan.

*Diferenţele biologice dintre bakterijima şi viruşi*
Organizam	Marimea	Struktura	Metoda de reprodukcija	Trakament	În viaţă?
Bakterije	Mare (aproximativ 1000 Nanometri)	O Celulă: Peptideoglanci / Polizaharidă Membrană Celule de Perete-Ribozomi - ADN flotant gratuit / Arn	Nu mod seksualni. Kopije Adn şi Multiplică Prin împărţărţirea Celulelor (Distanţa).	Antibiotice - Agenţi Antibaterieni Pentru sterilizare na AER Lijepu	Da
Viruşi	Mici (20-400 nanometri)	Nu Equieoă CELULE: StruxurURă Simpă de Proteine - Fără Pereţi şi Cochilii - Fără Ribozomi, ADN / ARN Imbricaţi între	Compează Celula Gazdă, Forţând-o Să Facă Copii Adn-Ului viral / Arn, Noi Viruşi ies Din Celula Gazdă.	Tratament necunoscut. Vaccinarea Poae împiedica Boala - Simptomele Sunt Suppos Tratamentului.	Necunoscut - nu îndeplineşte standard trabiţionale ale vieţii.

Atea 2 DIN 2:

Anablesticitna mikroskopija

un. Uită-te la prezenţa celulei. Din punctul de Vedere Al Structureurii, bakterije Sunt Mai kompleks decât viruşii. Bakterije sunt cunoskovac ca Neiskusni . Aceara înseamnă că fiacare bakterie constă dinta-o singură celulă. În Acelaşi Timp, Corpul Uman Conţine Multi Melule de Trilioane.

Viruşi, pe de altă parte, Nu Aulule. Viruşii contau dintr-o struktura de proteina numită kapsid. Desi ACeastă Capside Con`ine Un materijala Genetski De Virus Nu Jesu Proprietăţile Celulei Reale, de Exemplu, Pereţi Celulari, Proteine de prometa, Citoplasmă, Organele şi ASA Mai departe.
Cu Alte Cuvinte, Daca Vedeţi O Celulă Printr-un MicroScop, ştiţi Ca Considerăm Bacteriile şi Nu Virusul.

Imaginea Denumită Cunoaşte Diferenţa Dintre Bacterii Si Viruşi Pasul 8

2. Verificaţi Dimensiunea Corpului. Una Dintre Cele Mai Rapide Cai DE-a Distinge Bacteriile De Viruşi Este DE-a usporediv Dimensiunile Lor. APROAPE 100% DIN BACTERII sunt MAI MARI DECAB VIRUşII. U Esenţă, Cele Mai Mari Virusuri Desigur Aceeaşi Mare Ca Cea Mai Mica Bacterii.

Virusul Mediu Este de Aproximativ 10-100 de Ori Mai Mic Decât Bakterije Obişnuită.

Mai izvod, Puteţi Masura Corpul Sub MicroScop. Bacteriile, de Regula, sunt Dimensiuni De La Une La Mai Multe Microometri (1000 Sau Mai Multe Nanometri). U Comparaţie, Majoritatea Viruşilor Au Dimensiuni Mai Mici DE 200 Nanometri.

Imaginea Denumită Cunoaşte Diferenţa Dintre Bacterii Si Viruşi Pasul 9

3. Verificaţi Ribozomii (Si NICI Alte Organe.) Desi Bacteriile Au Celule, ele NU sunt komplicirati. Bacteriile Nu Au Nuclee Si organela, Cu Excepţia Ribozomilor.

Puteţi Determina Ribozomul, Privindu-Le La Organele Mici, Simple. U Desenele Celulelor, Acestea Sunt De Obicei Reprezentate sub forma de Puncte Sau Cercuri.

U Acelaşi TIMP, Viruşii Nu Primeesc toate Organele, Inclusiv RIBOZOMI. De Fapt, Proteina Capsidă Exterioară Mai Multe enzimi de Proteine Jednostavno şi Materialullet Genetski sub forma de ADN / ARN sunt APROAPE TOT CELOR mai multi VIRUşI.

Imaginea Numită Cunoaşte Diferenţa Dintre Bacterii Si Viruşi Pasul 10

4. OBSERVAREA CICLULUI DE REPRODUCERE AL CORPULUI. Bacteriile Si Viruşii Nu Sunt Ca Majoritatea Animalelor. EI NU AU NEVOIE Săntre în comunicaţii sexuale sau SA faca Schimb de Informaţii Genetice Cu Alte Organisme de acelaşi Savjet pentru Multiplica. Cu toate Acestea, nu Se Poate Spenet CA Bacteriile Si Viruşii Au Aceleaşi Strategii de Reproducere.

Bakterile držacă ne-propagare. Pentru repoducerea bakterieilor, adn-ul lor este reproduks, Prelungit şi şmpărţit în Două Filiale. Feicare Filială Preferşte o Copie de Adn şi Le Lice Clone (CoPII EXIGE). Puteţi promatra Modul în Care Acest Proces SE întâmplă sub mikroskop. Feicare Filială va Creşte şi, în cele Din Urmă, împărţită în Două Celule. În Funcţie de Tiprile de Bacerii şi de condiţiile externe, bakterijle se multiplika. SE Poate Paspera Cum Acest procesi su loc podcroscop şi, astfel, determina Dacă este o bakterie sau UN virus.

Viruşii, în plus, Nu lonac multiplika neovisni. În Schimb, ei invadează alte Celule şi foliosessc mecanismele lor interte pentru a crea viruşi noi.Ca Rezultat, Mulţi Viruşi Sunt Creaţi Astfel încât Celurija Invadată Să Pasă şi Moare, Eliberâd Viruşi noi.