Cum să găsiţi Un venit ekstrem: 11 pasi (cu ilustraţii)

În konfirfejzit Cu Princier Economice Principale, Dacă Societatea Smanjite Preţul Produselor Prodaja, Atuncija Acaastă Companie Poete Vinde Mai Multe Produse. Cu toite acestea, va aditirati mai puţin profit pentru fecare Bunuri suplimentare vândite. Venitul Veniturilor Rezezintă o Creştere u lažnitur režultat din vânzarea Unei Unităţi de Produse Suntimentare. Venitul Poate Ficculat Prin Formula Simpă: Venitul Marginal = (Modificarea Veniturilor Totale) / (Modifikacija Numărului de Bunuri vândute).

Pasi

Agea 1 DIN 3:

Utilizarea Formuleule pentru kalkulara Venitului Limită

un. Găsiţi Cantitatea de Prosumentu. Pentrula kalkula Venitul Limită, este Necesar Să se găsească valori (precizna şi procjena) cantităţi više. Mai întâi trebuie să găsiţi numărul de Bunuri vândute, şi anume un the Tip de Protuse Din Gama Compinielor de Marfuri.

Ia în u radu istražuje. UNEELE CONAPII Vinde Trei Tipuri de Băuturi: Struguri, Portocale şi măr. În Primal Trumestrui Al Acestui An, Compania A vândut 100 de Glume de Suc de Struguri, 200 Portocaliu şi 50 de Houre. Găsiţi Un venit ekstremne pentru băutura portocalie.
Reţineţi Că, pentru valorile tokovni ale valorilor de care aveţi nevoie (în acest caz, numărul de Bunuri vândute), aveţi nevoie de acces la Document.

Zamislite Intiturită Calculaţi Veniturile Marginale Pasul 2

2. Găsiţi Un venit general primot de la vânžitea unui anumit tip de Produs. DACă Ştiţi Preţijul PE Unisovati de Bunuri vândute, veţi găsi cu uşurinţă Un venit comun, înmulţit cu Valoarealoja Bunurilor vândute la Preţul Unităţii Prodaja.

În Exemplul nosru, Compania Vinde o Băutură Portocalie pentru $ 2 pentru Bancă. Prin Urmare, Veniturile Generale DIN Vânzarea Unei Băuturi Portocalii: 200 x 2 = 400 dolara.

Valoarea Equactă Valorilor Generale Pote Fi Găsită în Contul de profit şi Pierdere. În Funcţie de mărimea Companyi şi de numărul de Prosus Produmirajte în Raportare, Veţi Găsi Cel Mai Probabil Valorile Venituril Nu pentru Un anumit tip de produs, Dar pentru kategoria de Bunuri.

Zamislite Intiturită Calculează Veniturile Marginale Pasul 3

3. DeterInaţi Preţimas PE UNITate de Protus Care Urmează Să FIE PESTRIS PENTU A Vinde o Univerte de Produs suplimentară. În Sarcini, Aceste Informaţii Sunt de Obicei Datum. În viaţa Reală, un astfel de preţe pentru o plungă perioadă de thip şi abia încearcă să identifikaciju analiza.

În Exemplul nosru, Compania Smanjite prežim pentru Un Borčen al Unei Băuturi Portocalii de la 2 Până la 1.95 USD. Pentru Un astfel de preţe, Company Poate Vinde o Uništenje Suximentară de Băutură Portocalie, Astfel încât numărul Ukupno de Bunuri vândute Egal Cu 201.

Zamislite Intiturită Kamulation Veniturile Marginale Pasul 4

4. Găsiţi Un venit General Din Vânzarea de Bunuri pe un prežic nou (probabil mai mikrofon). Pentru lica acest Lucru, multiplikaţi numărul de Bunuri vândute la preţul unităţii prodaju.

În Exemplul nosru, Veniturile Generale DIN Vânzarea de 201 cutii de o băutură portocalie pentru 1,95 USD po poeni fi: 201 x 1,95 = $ 391,95.

Zamislite Intiturită Calculaţi Veniturile Marginale Pasul 5

Cinci. Împărţiţi Modificarea Veniturilor Totale Pentru A Schimba Cantitatea de Prosuse Programirajte pentrua găsi un venit limită. În Exemplul nosru, Schimbarea Numărului de Prošenje Provedbe: 201 - 200 = 1, Deci Aici pentru Kalkula Valoaarea Limită Doar zaključi Valoaarea Veche Valoare Totale Din Noua Valoare.

În Exemplul Nostru, Deviteţi Veniturile Generale DIN Vânzarea de Bunuri Pentru 2 $ (PE Unisonoate) de Venituri DIN Vânzarea de Bunuri pentru 1,95 USD (PE Unisono) t.95 - 400 = - $ 8.05.

De la Exemlul Nostru, Schimbarea Numărului de Proizvod Proizvodnja Este de 1, Apoi Aici nu împărtăşiţi Modifikacija Veniturilor Totale Pentru Modifikacija Cantitatea de Proizvodnja. Cu toite acestea, înttr-o Situaţie în Care Restemea Preživilor konzumira La Vânzarea Mai Multior (şi Nu Una) Unităţi de Protuze, va lobui s modificarea.

Atea 2 DIN 3:

Utilizaţi Venitul Limită

un. Preživni Produselor Ar Trebui Să Fie Astfel de asigura cele Mai Mari Venitura în Raportul Deţ Perfect şi Cantitatea de Produse vândute. Dacă Schimbarea Preuţilor PE Unisovati de Proizlazni konzumiraju LA Valoare Negativă avantia Surreă Pierderija, Chiar Dacă Restemea prežilor vă miruje să vindeţi Un număr suplicar de Bunuri. COVATNIA VA PRITICUURI SUPIMiMENTARE DACÉ Ridică Prežil şi VA Vinde Mai Puţin Protuse.

Na primjer, venitul marginalnu este - 8.05 USD. Aceara înseamnă că, atuncija când preţula este Redus şi vânzarea Unei Unităţi de Prosuuse Suprimentare, Compactia Este Pierderi. Cel Mai Probabil, în Viaţa Reală, Compania Va je refuza planurile de.

Zamislite Intiturită Calculează Veniturile Marginale Pasul 7

2. Usporedna CuritIle Limită şi Rentabilitatea Mai Probabilă Rentabilităţii Medije. Compaile Cu Raportul Ideal Deuri. În Urma Acestei Logici, Cu Atât Mai Muri Dintre Costurile Totale şi Veniturile Totale, Compania Mai Probabilă.

Costuril Limită Reprezintă Raportul dintre Modificările Costurilor de Proizvodstvo UNEI Unităţi Suximentare de Proturuse La o Modificare Cantit_ţii de Proizvođenje Fabricate.

În Exemplul nosru, să pestuupunem că producţia unei băuturi poate Costa 0.25 USD. În ConsecInţă, Proizvodnja de 200 de Cutii de Băuturi estată 0,25 x 200 = $ 50, şi Proizvodnja 201 Băieţi Băuturi: 0.25 x 201 = 50,25 dolara. Astfel, skul pentru Dobacea Unei Unităţi de Produse Suntimentare Suntnt egale Cu 0.25 USD. După cum sa Menţionat Mai Sus, Venitul Ukupno de Vânzări de 200 de Cutii S-au Ridicat LA 400 USD, IAR DIN Vânzările 201 Băncile au frost de 391,95 USD. De la 400 - 50 = 350 DOLARI MAI Multi De 391.95 - 50.25 = $ 341.70, Este Mai Probabil Să Vinzi 200 de Cutii pentru 2 dolapai pe bakată.

Imaginea intitulată calculează veniturile marginale pasul 8

3. Compailetile Utilizează Importanţa Veniturilor Limită pentru a deteru numărul de Protuse Fabricate şi Preţul Său, în Care Compania VA prima Prima Veniturile Maxime. Orice Companie Caută Atât de Multe Produse Cât Mai Multe Produse Pentru a vinde la preţul cel mai polika - Supraproducţia Poate Duće La Cheltuieli Care Nu Vor Plăti.

Atea 3 DIN 3:

Înţelegerea Diferitelor Modele de Piaţă

un. Venituri marginale cu consurenţă perfectă. În Exemplele de Mai Sus, FONT LUATă în razmatranje UN model de Piaţă Simpleinet Atuncija Când o Singură Companie este Preentă PE EA EA. În viaţa Reală, totul este diferencija. Compania Care Correază întreaga Piaţă a mărfurilor Unei anumite specific este numită monopol. Dar, Ororitatea Cazurilor, Orice Companie su conchurenţi, care afectează preturile prodaja - în condiţiile Unei concriurenţe perfeka a Compiei încearcă. În Acest Caz, Venitul, de Consuru, nu se schimbă cu o modificare a numărului de Produse Vândute, Deoarece Preţul Care Este minima, este imposibil de Redus.

În exemplul nosru, să pestuupunum că societatea în cauză conchuaază cu sute de alte componaly. CA Urmare, prežim Unei Băuturi frost scăzut la 0,50 USD (preturile mai mici vor duce la Pierderi şi la Creşerea - Restemea Vânzărilor şi închidea Matiei). În Acest Caz, numărul de Cutii vândute Nu Depindi Deţ (aşa cum este konstanta), astfel încât Venitul Final Va fi înttotdeauna 0,50 USD.

Imaginea intitulată calculează veniturile marginale pasul 10

2. Venituri marginale în cadlarl conchrenţei monopolist. În viaţa Reală, firmele Mici Conchurente Răspund Imediat la Modificările Preživor, Nu au Informaţii kompletan despelni conchrenţii lor şi nu stabilisc întotdeauna preiţurile pentru. Acest Model de Piaţă SE numeşte conchrenţă mici concurează.

În Exemplul nosru, să pestuupunem că companitea luată în se smatra da je Funcţionează în condiţiil conchrenţei monopolist. Dacă majotatea Băuturilor Sunt vândute La 1 $ (pentru bancă), atuncija compania în cauză poete vinde o băutură de băutură pentru 0,85 USD. Să pressupunem că conchurenţii CompinIilor Nu Ştiu Despere Restemea Prežiror Sau Nu RăSpunde la Acesta. În sličan, potrošnje ne Ştiu despr băutură la Un prežic mai mikrofon şi vor continua să cumpere băuturi pentru $ 1. În Acest Caz, Venitul Marginal su Tindinţa de a Scădea, deoarece vânzările Sunt doar Parţial Datarate Prekului (ELE SE DATORAZA, de asemenea, ComportAmentului Konzulicatorilor şi firelor Conchurente).

Imaginea intitulată calculează veniturile marginale pasul 11

3. Venitura suplimentare în timpul oligopolului. Piaţa nue este întotdeauna contractă de num numpease compaisu mici sau o Piaţă Mare de Companie Poete FinontiZată de Mai Multe Srte Mari Conchurează între Ele. Aceste firme lonac acţiona împreună (similare cu monopolul) pentrua stabilizacija piaţa PE terten pluća. Cu Oligopol, Venitul, de Refulă, Tinde Să Smanjitelji Creşterea vânzărilor. Cu za toide acestea, în viaţa Reală, oligolul Compaiei reducira Reluarea Preuţurilor, deoarece Poate Ducea La Războuil Preţului, Cea CE VA ducea la o scădere mar. Adesea, Singurul Motiv Pentru Preuţuri Mai Mici Mihi Mici La Oligopol Este dorinţa de aearce o sorte nouă sau Mică de Py Piaţţ (După prediţile Cresc). Astfel, în Cazurile în Care Compiile de la oligopol Sunt koordinat şi prescrise aceleaşi prežiri, nivelurile deţ vânzări nu deţan deţ, Dar Denind de Publicytatea şi Alte Mişcări.

În Exemplul nosru, presupunem că societatea avută în Vedere împarte Piaţa cu Alte Două pratio. DACă Trei Companii Koorterează şi prescrie Acelaşi preţi prežic PENTU BANCA DE BOUT, ATUNKCI SENITUL VA Rămâne Neschimbat Nezavisni de Nivelul Prežitelj, deoarece publike. Dacă a Patra Companie inplete PE piaţă Ş La preţuri atât de scăzute). În acest Caz, venitul marginalni în scădere nu Joacăe Un Rol Važno, deoarece PE Termen Plung Va lica Compania Având în Vedere Mai Probabilă.