Cum Să Diagnosticaţi Boala Parkinson

Boala Parkinsonova este o Boală Progresivă NeurodegeneGativă, Care afectează Atât Funcţile Motorii, cât şi alte organizam. Boala Parkinson Sură de 1% Din Persoanele Peste 60 de Ani. Aceara este o Boală Progresivă Srednja sistemuui nervos. Deeri Cauzează Tregurul, rigidateja Musculară, Mişrearea lentă şi capacitatea Redusă de Păstra Echilibra. Dacă bănuiţi că aveţi sau peču de la bolile priča iubIte de Parkinson, este važna să Ştiţi cum poate fi dijagnostički. Încercaţi încearcă să identifikaciju simptomele la domiciliu şi apoi să vizitaţi Medici Care Pote Diagnosticul.

Pasi

Agea 1 DIN 3:

Recunoşterea Simptomelor Bolii Parkinson

un. Fio Atenţi La Tregurul Minilor şi / Sau Degetelor. Mulţi OamenI Care Au Instalat skrivena boala Parkinson, S-au Plâns Mai.

Tremurul Poate Fi Cauzat de Mulţi Factorti. Boala Parkinsonova este Una dintre cele mai frecventte cauze şi aduca tresurând este Primul Al Acesei Boli.
Tremor şi Alte Simptome se lonac manifesta sau pot fi mai pronunţate p o party corpului.
Pentru Tremurul în Boala Parkinson, o mişcare multidirecţională Repetată Celor Mari şi Restul Degetelor Este Caracteristica.

Zamislite intitulată test pentru Parkinsonu

2. Aruncă o Ovire La Mersul ţipând. UN ALT Simptom Comun al Bolii Parkinson este Un Mers vrištanje Cu Paşi Scurţi şi înclinat în Corp. Bolnenavii eksperimenttează cu echilibrul şi, uneori, cad byńă, din cauza a ce je Cea încearcă să Meargă Mai Poense şi Mai Popeliti, Pentru Nu Cade. O astfel de seminţe sau "Poarte de Păpuşă" Este Frecventă Printre Sufereinţele Lui Parkinson.

3. Verificaţi Poziţia d. Persoanele cu boala Parkinson îi înconjoară adesea corpul înainte când încioare şi mersel pe jos. Acest Lucru Se Explică Prin FATPLAL Că Baala Provoacă Probleme Cu Postura şi Păstrarea Echilibribroui, inclusiv rigiditatea. Exien tendinţă de a înclina capul, astfel încât pacituatul se sprijină înainte, coborând capul şi îndoirea Minilor în Coate.

Verificaţi Dacă nu postoji nicio mişcare intermittentă. Acest Simitum, numit "Simptomul Roţii de Unelte", Este Cău Atunci Când o Extensie Sau o Creştere Minilor, Pacientul nu Netedă, Dar Mişcări Intermitente, Pas cu Pas. Rigiditatea şi dezavantajele Sunt deosebit de vizibile dacă încercaţi să îndoiţi sau să dispersaţi Minile Pacientului încheeturi sau Coate.

4. Uitaţi-Vă la mişări lente sau distorzionate. Unele Simptome Ale Bolii Parkilson se DatorAză unui Simptom Mai Extins al Celei Mai Lente Mişcărisi (Aşa-Numita Bradykinzia). În ravnatelj, bradinoza afectează diferite na Funcţii motorii, de la mersel pe jos şi deţin`s echilibra la literă şi chiar şi astfel de Funcţii de Motor Care Sunt de tvrtke.

Aruncaţi o Ovire La denaturarea mişcărilor Intenţionate. În plus faţă de mişcările involuntare, Pacienţii lonac Prezenta Distorsiuni A mişcărilor Intenţionate, Care Nu Sunt Exping Doar de O lentă. Unele Fonduri Utilizate Pentru Trata Boala Parkinson pot provoka Mişcări Involuntare Sau Exesive Anormale - Aşa-Numita DiskInezie. Aceste mişcări distorzionate (Disklicesia) se pot asemăna cu "tik" şi sunt îmbunătăţite în stres psihološki.

Diskenesia dezvoltată este Cel Mai Aduca Paswată La Pacienţii Care Au Luat O pregărire de Levodope de Ceva Timp.

Cinci. Verificaţi dacă se promatrati o tullbure de Informaţii. Tulburea Intelectuală este destul de carackteristică sufeferinţei Parkinson, Dar de Obicei se Manifestă Numai în etapele ulterioare ale bolii.

6. Ia în raste încălcările de vorbire. Aproximativ 90% dintre pacienţi postoji încălcări ales diskurresului într-o anumită etapău bolii. Aceste încălcări se lonac manifesta în format unui diskurs prea liniştit, răguşită, gustul cocii, diska.

Vokac deerine adusea liniştită şi şoptirea datorită faptului că muşchii gâtului nu raspolagati de mobilitation.

7. Aruncaţi o Osigure la Semnele Depresiei ş anksietăţii. Până la 60% dintre persoanele Care Sură de Boala Parkinson, Prezintă Semne de anksietate şi Depresie. Boala Parkinson Ale Creeirelui, Reglând Staroa de Duh, cere CE SPOREŞTE PRODABILITATEA Depresiei, în Special în etapale Ulterioare Ale Bolii, Când Calitatea Vieţii se deterorează.

Odlučiti. Fioi atenţi la funcţionaa tractului gastrointestinalni. Boala Parkinson afectează, de asemenea, muşchii, împindingând Alimente de-lungul tractului digestiv. Acest Lucru Poete Duće La Difrite Tulburări Gastro-Intestinale, de la Incontinenţă La Constipaţie.

Aceste Simptome Sunt acesea însoţite de difultultăţi cu înghiţirea Alimentelor.

nouă. Acordaţi atenţi Promotelor de Somn. Različiti Mişcări Involuntare, Karakteristica Bolii Parkilson, Sunt Din Ce în CE Mai greu de Dormit. Alte Simptome - cum ar-rigiditatea Musculară, compacticaţia de întoacere întoacere întoacere somnului, şi nediptele cu Vezica Urinară, Forţând Adesea Să se Ridge în Mijlocul Nopţii pentru a agrava, - şi mai.

Atea 2 DIN 3:

Dijagnostička dijagnostika Pakii

un. Verificaţi simptomele la domiciliu. Deşi Simptomele în sine nu lonac servil ca o bază sificijentă pentru formularea unui dijagnostički preciz. Dacă Consultaţi Un Medic Cu Suspenine de Boala Parkinson, în Primul rând el va va candea. Înainte de aterge la liječnik, puteţi verifica în mod nezavisno dacă aveţi Aveţi Avese Semne.

Puneţi mâna penche şi vedeţi dacă tremura. Sper Deosebire de Alte Tipuri de Tremor, Treurâb în boala Parkinson este mai vizibilă în repaus.
Rugaţi-vă şi acordaţi atenţie pobiţiei ds. MajorAtea Suferželor Lui Parkinson de Boala Parkinson, Uşor înclinată înainte, coborând capul şi îndoiau minice în sloj.

2. Vizitaţi Medicul. Dijagnostička konačna este Capabil Să Livarreze doar Un lijek. Însbybirţi-vă la rrepţie la liječnik şi Spuneţi-i Despre`s Istaria Bolii şi vă Dernjiază Simptomele. Dacă Un Medic Underă Că, în Cazul DVS., Boala Parkinson Nu Estesă, el va avea Cel Mai Probabil Mai Multi Teste Care Vor Ajuta la lica UN dijagnostika.

Reţeineţi Că Boala Parkinson este Dijagnostička esterija. În acest caz, nui nici nici un test skrbi să vă pulcită să stabilizalască un dijagnostički fără echivoc. Cel Mai Probabil, Medicul Va Deţine Mai Multi Multi Teste briga Vor Elimini Posibilitatea Unor Alte Boli Capucă Conducă Simptome Similare (cum ar-nesreća vaskularni cerebral, Hidrcefalie, Benigne Sau Tremor Esenţial). Cel Mai apsea, Boala Parkinson Este Slično cu Tregurul Esenţial - o Boală ereredă în Care Minile Sunt Mai Puderrnice înt-o Poziţie alungită.

Puteţi trimte unui neurolog, Adică unui liječnik estea specijalizirati în boli ale sistemului nervos.

3. Inspecţie Medicală Completingă Generală. În PRIMUL Rând, Medicul VA VA ExithIna, Acordâd o Atenţie Deosebită Diferitelor Semne:

Aveţi o expresie lica?

Există semen de mini tresur în odihnă?

Demonstraţi rigiditatea gâtului şi membraloor?

Cât de uşor poţi ieşi din seden?

Aveţi Un Mers Normal şi vă mişcaţi Simetric Minile Când Mergeţi?

Dacă Sunteţi Uşor îmnjezeţi, restabiliţi brz echilibra?

4. Dacă este necesar, efectuaţi testeri_timentare. Astfel de Teste de Vizualizare, sperma ar ar je rmn, tomografia calculată cu eMisie unică (okt) şi tomografia cu eMisie de positron (ljubimac) Sunt de tvrtke Obicei Foatete Utilenci Când Identifică Boala Parkinson. În Unele Cazuri, Medicul Poate Atribui Unibui Dintre Aceste Studii, astfel încât să la ajute să Distingă Boala Parkinson de o Altă Bală cu Simptome Similare. Cu toite acestea, deoarece acestedu proceduri nu sunt percepute şi se reference la metode osvara, iar echipamentul corspunzător este Detritatea Cazurilor, la determinarea dijagnostikului, media fără ei.

Folosind RMN, Medicul Onele Cazuri Poae Distine Boala Parkinson de Boală cu Simptome Similare, cum ar fi pacalizia progresivă de supravegre sau atrofia multisistemlui.

Cinci. Evaluaţi-vă Sensibilitatea La Tratament. În tratament, aceştia încearcă să consionze efectul dopaminei (neurotitor afektat de boala Parkinson) în Creier. Tratamentul Poate fi în Primirea MedicamentUlui Levodopa (Cel Mai adsea Numit şi Cel Mai doprinos lijekova Medicamente în Boala Parkinson), Numit, de Obicei, în Combinaţie Cu pregătirea karbidului. În Unele Cazuri, Medical Poate Atribui, de asemenea, UN analogni de dopamin ((de egelog pramipeksol), briga stimulează receptorii dopaminei.

Dacă Aveţi Prihvate Simptome Protunţate, Medicul Vă VA Numi Anumite Medicamente Pentru A Vedea Dacă acestea Vor Colluiju la Redeperea Cel Puţin Aceste simptome. Bolile Similare Bolii Parkinson Sunt Mai Puţin Suscectibile La Acţiunea Acestor Medicamente. Bun Sensibiliate La Tratament VA Configla Diagnosticul Bolii Parkinson.

Atea 3 DIN 3:

Tratamentul Bolii Parkinson

un. Încercaţi să Luaţi Droguri. Din Păcate, Boala Parkinsonova este încă incurabilă. Cu toite acestea, postoji Multi Mecamente Capabile Să faciliteze simptomele însoţitoare. AICI Sunt câţiva dintre ei:

Levodopad / karbidul (kino, parkopan, zvijezda Şi aşa mai polako) înmie diferite simptome motorii atât în etapele timpurii, cât şi calleteriare ale bolii parkinson
Agonişti (Analogi) de Dopamină (Apokin, Parlodel, NeuProso şi Aşa mai Polaže) Posjetici receptorii de dopamină, Dând Creeirului să înţeleagă că devine sufidentă dopamină
Agenţii Anticholinergici (Arthna, Caonetin şi Aşa Mai Polaže) Sunt Utilizaţi în Glavni pentru A elimina
Inhibitorii de monoaminoxidază (eldopril, karbox, zelapar şi aşa mai polabe) ajută la consolidara acţiunii levodopa
Inhibitorii Catechol-O-MetilTransfeRefeRazei (Koman, Tasmar) Blochează Metabolismul levodopei în organizam, şi-aus acţiunea

2. Pentru a încetini dezvoltarea Bolii, Faceţi ExerIţiul. Deşi ExerIţile FIZICE NU SE Vindecă în Niciun Fel de Boala Parkinson, sa demonstracija că acestea ajută lasperea rigIdităţii şi Şmbunătăţirea Mobilităţii, Mersl, Poziţia. ExerIţiile aerobice au FOST Deosebit de Utile Pentru Care o Biomecanică Bună şi Un Sentiment Al ProPriului Corp, inclusiv mişcările rotiranje şi ritmice. URMăoArele ExerIţii Suntrt Utial:

Dani

Klase de yoga

Gimnastică taiji

Volei şi tenis

Klase de aerobic

3. Diktaţi fizioterapeutuutul. Pentru lica Un plan de clase şi pentru alege ExerIţile Care Sunt CELE Mai Potrovite Pentru Cazul DVS., Consultanţi Un fizioterapeut. Fizioterapeutul vă vaterAle exeriii care Vizează DEZVOLTAREA Acelor Părţi Ale Corpului în Care Sunt pozornost rigidatea şi mobilitatea limitată.

De asemenea, Ar Trebui Să se konzultantski periodični cu Un fizioterapeutest astfel încât să ajusteze programa Claselor DVS., Sporind eficacitatea lor şi lica Schimbări ca boală.

4. Aflaţi despres posibilitatea funcţionării chirrgicale. Stimulara Profundă Creierului este o procedură chirrgicală, Schimbat temelj Tratamentul Bolii Parkinson în etapele ulterareate. Aceara. Pacientul este Emis Un Dispozitiv de Kontrola Cu Care Poate Activa şi de P PE discozitiviti atuncija când este necesesar.

Adesea stimulara profundă creeirelui oferă režuutoutoare, IAR Medicin o Poate Recomanda Pacienţilor Cu Pumerici, Difići De Face Cu Tremor, CEI Care Au Efecte Secundare Ale Medicamentelor Sau Dacă Medicamenele îşi Pierd Eficienţa.

sfaturi

În Ciuda FAPTULUI Că, în Acest Articol, Discută Despre Boala Parkinson, Nu Conţine Niciun Sfat şi Recomandări Medical. Dacă credeţi că aveţi simptomele acestei boli, aveţi nevoie în orice caz să consultaţi Un lijek.
De Refună, Boala Parkinsonova este RecunoScută Mai Uşoară Decât Alte Boli Progresive şi degenerativan şi poete fi detectată şi tratată efectiv în stadile incipiente.
Medicamenele şi Un stil de Viaţă sănătos Vor Collui La Atenuarea la Atenuarea Semnificativă Efectului Bolii Parkinson ASUPRA Vieţii DVS. De zi cu zi zi şi încenentinesc dezvoltarea acesteia.
Amptiţi-vă Că Acest Dijagnostička este Capabil Să Stabilească Doar Un liječnik kalificat. Puteţi Să Suspectaţi şi Chiar Să vă asiguraţi că aveţi točna Boala Parkinson, Dar Numai Medici Medici Poae Instala Diagsticul.