Cum să recunoaştemEm boala Cardiacă înt-o Pisică

Pisicile, CA şi Alte Mamifere, Sură de Boli de Inimă. Cu za toide acestea, pisicile sunt greu de identificirati aceste boli înttr-UN stadiu početnici. Mobilitatea lor relativ mică şi capacitatea de a urmăriOAvem Un simptom într-un vis înttr-un vis, Lăsând Un stil de viaţă mai activ la animale. Altă dificultate este că simptomele Bolii Cardiace Sunt Similare Cu Semnele karakteristica Bolilor Traclului respirator şi a plămânilor. Prin Urmare, Este Važno Să Urmaţi Cu Atenţie Sănătatea Pišicii şi Când Primele Simptome Ale Bolii Se Adresează IMEDEDAT.

Pasi

Agea 1 DIN 4:

Recunoşterea Simptomelor Timpurii

un. Acordaţi Atenţi Comportamentuluui mačka lent. CLED INIMA EST DIFIL de Faţă Faţă Funcţiilor Prodaja, Animal Deverina.

Acest Lucru Se Explică Prin FAPTUL Că Chiar şi o Aktivirati Fizică Mainău, cum ar fi mersel PE Jos sau Ridikarea.
Dacă Circulaţia sângelui nue este sificijentă ameţeli şi slăbiciine. Prin Urmare, Animal Poželjni Să Se mişte Cât Mai Puţin Posibil, Evitând ActivateAtea Fizică.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 2

2. Acordaţi Atenţie Intentităţii Respiratorii Crescute. UN ALT SEMN Al Inimii Inimii pišicii este o respiraţie Rapidă, Chiar Dacă ea rămâne în repaus. Un astfel de Fenomen se numeşte intenzite sporită de dislireţie.

Dacă Bănuiţi Că Pisica DVS. Su o respiraţie Rapidă, Urmăriţi-O, după aţi calculat cantitatea de respiraţii pe. Faceţi-o de Mai Multi Ori pentrui fi încrezător ca rezultat. Aceste Informacije.

FreCvenţa Respiratorie Normală Pišiii este de 20-30 inhales şi expirată pe. Peste 35-40 Respiraţii PE MINUT îN repaus Suntnt aspekt frečvenţe jahate, iar frečvenţa de peste 40 este o abatere clară de la norma.

Respiraţia agenlor poate fi cauzată de un g grupa de tekućina în plămâni, cere Smanjite eficacitatea Schimbului de oxigen îsăturu Pulmonară. Pentru a obţena.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 3

3. Ia în raste dacă animalul DVS. De company nu este greu de respira. UN ALT SEMN DENNJANT EST Respiraţia gurii sau dipifultatea de respiraţie. Pentru pissici, respiraţia prin gură nu este tipică (Dacă Numai Animal Nu este într-o Stare de Stražis Sever sau Nu Fost încă Mutat După Energic).

Îmi respir gura, pisica încearcă să crească fluxigen de oxigen la lumină, cere.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 4

4. UITA-TO, PISICA IA SO FOAME D OXIGEN POZA. Dacă animal nu su oksigen, poate Lua o Poziţie "Foamo Oxigen". În Acest Caz, Pisica Cade La Sol Cu o Burtă, întinzându-şi capul şi gâtul. În acelaşi timp, ea r`de coatle p peter laterală pieptului, încercând Să Extunndă Pieptul Cât Mai Mult Posibil La Fiacomre Respiraţaţie.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 5

Cinci. Apetitul Rău este, de asemenea, UN motiv de îngrijorare. Multe Pišici Care Sură de Boli de iimă aupettit redus. În Timpul înghiţiţirii, Animal îşi ţine Respiraţia. Care Se confuntă cu o lipsă de oxigen în baala inimii, pisica reticulată va întârzia şi respiraţia atât de defcicilă pentru a înghiţi alimente.

Atea 2 DIN 4:

Recunoşterea Simptomelor Târzii

un. UITA-TO, NU-ţi Pierzi Conştiinţa de Companie. Din Păcate, în Timp, Boala Devene Apsea Progresivă, Iar Simptomele Sunt îmbunătăţite. Uneul dintre simptomele târzii ale bolii de iimă este leşin. Pisica Poate Pierde conştiinţa în acele zamah atuncija când Circulaţia sângelui devine Prea Slabă pentru asigura Un Cradier Cu Oxigen.

Zamislite Intiturită Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 7

2. Verificaţi dacă nu postoji remen de lichid de cluster în trbuh. Un Alt Simptom Ontâriiat al Boliii Cardiace Este AcuMumalaea fluidului în trbuh, Datorită Schimbărilor în Vasele de Sfenge şi Scrurgeri de Sfenge.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala Cardiacă Felină Pasul 8

3. Paralizia Labei posterioare. UN ALT Simptom întârziat al Bolii de Inimă este Paralizia labei posterioare.

În etapele ulterioare ale bolia kardioce în locul superării arterei principeale pentru două apropiere de flaele din bujica, se lonac format cheaguri de sânge.

Acestera corches îMpiedică Circulalaţia Normală A ângelui în Picioarele posterare, determinalâd Paralizia lor.

Atea 3 DIN 4:

Vizitritara unui liječnik veterinar

un. Luaţi Anulul dvs. De Companie pentru inspecţie medului veterinar. Dacă Aţi Descoperit Simptome Ale Celor de Mai Sus, Vizitaţi Medicul Veterinar. În Timpul ExamInării, medicluultu Inima Animallului Cu Un stetoskop şi, pe baza rezultatelor inspecţiei preliminare, va atribui teestele necesare.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 10

2. PaswareArea Respiraţiei aturelor. Pentru a evalua gravitatea bolii, un liječnik veterinar poate urmări respiraţia pišicii într-un trenutak în care se află în linişte înttr-un coş sau înttr-o cutie.

Acest Lucru va ejuta la evrdaarea respiraţiei animallui în staraba aai relaxată înainte de aeca stsul în ispitanik Medicală.

Medicul VA kalkula frecvenţa respirarie şi va odreda grada defficil.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 11

3. Semne de respiraţie anormală. De Refulăe, este dicifil să prindeţi mişcarea animallui sănătos în piept atuncija când respiraţi. În Cazul difultultţţii de respiraţie (Cauzate de Probleme Cu Inima Sau Lumina), Pieptul Pišicii se extunde Uvid u obzir.

UN ALT SEMN Al Difificulăţii de Respiraţie este o Creştere Semnificativă cu fiecare respiraţie şi expiraţi. Acest tip de respiraţie este numit "Respiraţie abdominală" şi inclul că animal încearcă să chească cantitatea deer car uplete în plămâni.

TREBUIE Remarcat FAPTUL Că Pisicile Rareori Tuševi Ca Urmare Unei Boli de Inimă, Sper Deosebire de C1ini, Căror Tuze este Un Simptom Comun în Bolile de Inimă. Acest Lucru Se Explică Prin FATPTUL Că în TRACtul Respirator Al Pišinjor Mai Puţin receptori, Iniţierea Tuzei Cu O lipsă de oxigen.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 12

4. Spuneţi Medici MEDICULUI VETERINAR RESPRIA ISTORIA ZGOMOTULUULI CARDIAC DIJAGNOSTICAT CU Pisica DVS. Prednji. Medicul VA dori să înveţe dacă animalel DVS. De Companie su Zgomote de Inima Mai Devreme.

Prezenţa Zgomotului în Inimă Este în Vârstă Fragedă Indicidă Boala Cardiacă Kongenitală, Care Se Poate Dezvolta în Timp.

Cu toite acestea, apsurţa zgomotului inimii la o vârstă fragedă nu înseamnă că nu lonac apărea în viitor. Dacă Pisica su probleme Cu Inima şi Respiraţia, este važna să anultaţi Lucrarea iniii şi instalarea, dacă zgomotul a apărut în ea.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 13

Cinci. Lăsaţi Medicul veterinar să asculte zgomote în iimă. MEDICUL ANTIMA Animalluui şi determină Dacă postoji Zgomot, în Măsura în Care Acestea Sunt intenzivna şi, de asemenea, verififică ritmul srčani şi frecvenţa abrevierieror.

Majorotatea Pišicilor Care Sură de Boli de Inimă, Zgomote de Inimă Sunt Promatrati. Ele Sunt Cauzate de fluxul de sânge turbulent în kamerele de iimă. O astfel de Patologie Animii, sperma ar ar-ar fi îngrşarea clapetelor de Supape sau îngrşarea zidurilor, duc la apariţia zgomotului înă.

Deşi Bolile de Inimă Provoacă Adesea Zgomote în Inimă, deklasia opusă nu este întotdeauna corectă, auzită dacă pisica este auzită de zgomote de itimă, nu înseamnă neapărat că suferă de boli de itimă. Multe Zgomot Sunt "inofensiv", Iar prezenţa lor nu este legatăe de problemele de Cirkuliţie grob.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 14

6. Cereţi unui liječnik despr frecvenţa inimii. În frecevenţa abrevierilor inimii, se poed judca dacă lucrea sa esthe congiculă. FreCvenţa Normală pentru pišici este de cracOximativ 120-140 bătăi ples minut.

Cu toite acestea, o eroare nu este exclusă deoarece inima piscii bate mai des înttra-o stare de podu. MajorAtea Medijor veterinari krediti că, în condiţii klince, ritmul srčani se află în intervalul normalan, dacă nu depăşeşte aproximativ 180 de fotografii pere. BOValorilne solore sunt anormale. Este Važno Deoarece Inima bolnavă su Un Un Embaut Mai Mic (Fiacomre Lovitură Pompată Mai Mi Mică în usporedba Cu o inimă sănătoasă).

Pentru a şin şi menţine tensiunea arterială la nivelul Adecvat, Inima este forţată să bată mai des (UN NUMăR MAIRE DE OUCURI CU O PRECEATIUUNE MAI Mi Mică de şoc Vă).

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 15

7. Întreabă Un liječnik veterinar despres ritmul iniii al pišicii priča. Abrevieri Cardiace Neregulate Indică o Muncă dicilă. Ritmul Inimii sănătos este caracterizatiat deuă caracterististi.

În PRIMUL Rând, Loviturile Inimii Apartraj La o perioadă Egală de Tickp. În al doilea rd, pisica este promatrač "Aritmie sinusală". Acest koncept înseamnă acceleraraare normală şi deceleraaa abrevierilor kardioce, sincron cu naudjenje şi expiraţii animale.

Pentru ritmul inimii anormale, neregulile sunt karakteristice. Un astfel de ritm poate consta dintr-o serie de conntracţii normale, urmată de lovituri neregulate ale itimii. Acest Lucru se atuncija când muşchiul inimii este deteriorat, iar ţesutul cicatricial interacoează cu sempale Electrice în Peretele Inimii, Njega Aftează Intervele Dintre Abrevieri.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 16

Odlučiti. Asiguraţi-vă Că Medicul Veterinar Provjerite Culoarea Membranei Mucoase Animallui DVS. Denica. Gumele Unei Pišici sănătoase Trebuie să aibă o culoare roz, CA şi propria DVS. Medicul Ar Trebui Să Ispitanik Gingiile, în Caloarea Care Poete Fidecat Cu Osiguravanje LA Problemi Legate de Cirkulaţia sângelui.

În Cazul Unei Inimi Bolnave şi A Circulaţiei sanguine, gingiile devin palid şi, Uneori, Chiar şi Albi. Cu toite acestea, acest semn nu specifics asupra inimii bolnicu, deoarece gingiile pot fi, de asemenea, palide în anemie sau bolile gingiilor în sinus.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 17

nouă. Care Modul în Care Medicoml Veterinar Verifică îndereja Venei Jugulare. Unele Manipulări Ale Medici MEDULUI POT ARENA DESTUL de Ciudate: DE EXEMPLU, SE POATE UMZI CU O Lână de Alcool Medical PE UN Gât Felinar. Acest lucru se suočiti s pentru a identifikat contoryrile Venelor Jugulare, Pentru Care Sângele oživite la iimă.

Venela Jugulare Trec Prin Gât şi, Dacă Lucrarea Inimii este dicilă, sângele se acumulează în ele, făcându-şi sângerată.

Parea 4 DIN 4:

Temelor ispitanika

un. Reţineţi Că, pentru UN dijagnostički precis, de reguliraj, este necesară o ispitanicima collimentară. Un astfel de Sondaj este Cel Mai Probabil Să potvrđuje sumnjivu iniţială bolii kardiace, pentru a detervu cajuzele bolii şi seriozitatea acesteia.

CLAND Diagnosticaţi Zgomotul în Inima Pišicilor, UN test de sânge poseban (test pentru întreţineaa mnp), radiografija toracică, ecokardiografiju.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 19

2. Veterinarizol poent atribui UN test pentru întreţineaa mnp. Acest test de sânge concept pentru a măsura conţinutul "Marcatorii Biologisi ai Inimii" în shenge. Biograrkerii srčani sunt protein tajni decirani de pacienţi Cerlule Musculare Cordiale.

Rezultatele Analizei Sunt împărţite în Trei grupe: Concentraţia scăzută.

Testul pentruul întreţineaa mnp este utilizat pentru a eliminacija Opţiunea de Boală Cardiacă (în Cazul Conţinutului de Biomarker Scăzut), precum şi pentru promatra tratamentul pišicilor care sură de boli de iubui s SCADă).

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 20

3. Medicul Veterinar Poete propisati o radiografie în piept de animale. Imaginile Sunt Făcute în Două Direcţii - PE Atea de Sus şi laterală. Acest Lucru Vă miruje sădecaţi dimesiunea şi forma inimii.

Uneori, radiografia nu ne dopusti Să Facem Concluzii Finale, Deoarece, în Cazul Uneia Dintre Bolile de Inimă Comune Ale Pišicilor, kardiomiopatia Hipertrofică, Muşchiul Inimii îngraşate înlocul organalui. Din Moment CE Razele Cu Razum X Dozvola Să Vadă Numai Contoryrile Extourrile Extrovni ale Inimii şi nu ceea Cee în interijera acestuia, această boală este dicil de culontificat cu o radiografie.

Cu toite acestea, radiografia este utilă pentru detervu căilor de Curgere A spLelui Edemului Pulmonar, Care Poae Indica Boala CardiaCă, precum şi pentru Detecta astfel de Boli dintr-o Pisică cum ar commul sau tumorii pulmonare.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 21

4. Lăsaţi Medicul Veterinar Să Facă EcoCardiografija. Aceara Analiză este Standard la identifikacija şi dijagnostički bolilor de iimă la pišici. Vă Opustio Să Passaţi Imaginea CarerElor Cardiace, Dinamica Tăăeturilor de Inimă, Fluxul de Sfedge în Inimaţi Stareba Subapelor de Inimă.

Cercetările Cu UltraSunete vă detectaţi o astfel de problemă ca d g grupe de fluid înt-o pungă cardiacă care nue este detectată prin radiografie.

Cu AJOUTOL ECOCADIOGRIEI, MEDICUL POATE Detrina, de asemenea, Dimensiunile CarerAce Cardiace. Acest Lucru, la rândel său, vă mipula să calculaţi aktivitatea iniimii şi să identifikacija dacă este normalno.

Imaginea intitulată Recunoaşte Boala de Inimă Felină Pasul 22

Cinci. Cu AJoturel Exainării Cu UltraSunete, Medicul VETERINAR VA odreda MULTINA MULTINA parametri, uključujući UrmăoArele:

Grosimea Pereţilor Ventriculului stâng. Cu Cardiomiopatie Hipertrofică, Grosimea Pereţilor Ventriculului Stâng Creşte Semnificativ, Cea CE Duće La o Scădere A Volumului Umplut Cu Sânge.

Ventriculul Stâng, proporţie aortică. Folosind Un kartica Cu UltraSunete, Medicul Va Fi Capabil Să măsoare Lăsenua Ventriculului stâng - Kamera Principă, de la Care Sângele îşi începe Drumul Prin Corp. Lăţimea aortei este, de asemenea, determinată, după calculează relaţia dintre cele două valori. Rezultul Calculelor Arată Dacă Ventriculul Stâng Este Extins. Acest Parametrul Este Važno, deoarece în Unele Boli Ale Inimii, Muşchiul Inimii este Slăbit şi devinea lent, ca rezultat al căruia tenziunea arterială este mărită.

Măsurarea Resperiii. Acesta Este Un alt parametru util calculat de rezultatele ispitanik cuu ultrasunete. Lăţimea Ventriculului este măsurată întrija-o poziţie popunjava opuštanja şi commulată. Ca rezultat, se determină Ravortul procentual dintre aceste valori, cari compalat corspunzător normei corespunză. Abaterile de la valorile Tabulelor Atât La O parte Mai Miică, cât şi cea mai mare oznake o boală de itimă.

sfaturi

Simptome precum Respiraţia Severă Sau Accelerată, Apetitul Redus, Slăbiciunea Indidă Probleme Cu Inima sau Lumina. Pentru je clarifica motivul točan Al Medici Medicaui veterinar, Este Necesar Să InspectAţi Animal, Iar După o Inspecţie Generală, Cel Mai Probabil neceseită o ispita.