Cum Să Recunoaştem Premele Simptome Ale Bolii Parkinson

În cazul Bolii Parkiin, Creierul încetează Să. Dopamină - o Subdanţă ResponsitAbilă de motilitatea şi affaktitate sistemului Srednja. Suferninţa de la aceste boli poate prezenta diferite simptome fizice, inclusiv încetinirea mişcăcărilor şi difificulăţilor cu contro Controllul. Boala Parkinson Progresează Cu TimPul, astfel încât cunoşterea simptomel şi semeneror prodaja vă va ajuta să deternaţi dacă aveţi nevoie de o îngrija Medicală şi aveţi nevoie de o Consultare Medicală.

Atenţie: Informaţiile Din Acest Articol Sunt na mod Excepţional karakterel uvod. Înainte de aplica Orice Metode, savjetovanje-VO MEDUMUL Dumbevoastastasta.

Pasi

Agea 1 DIN 2:

IDENTICAREA SIMPTOMELOR TIMPURII ALE Bolii Parkinson

un. Acordaţi Atenţi Treurării şi Tremorului. Dacă bănuiţi că aveţi boala Parkinson, în Primul rând ar Trebui să vă acordaţi atenţi tremorului. Poate Apărea în Oriće parte corpului: puteţi să vă tresuraţi cu degetul sau piciorul, să vă răsuciţi ochii, scuturaţi o buză sau bărbie şi aşa mai polazi. Reţineţi Că tremrurul sau tremrurul manji Poate fi deneul de normalno - de Exemplu, Ele lonac Apărea După Tensiunea Fizică Sau Rănirea. Tremorul Poate Provoca Unele Medicamente, Deci aflaţi dacă Medicul Nu asociază Efectele Secundare Ale Medicamentori PE Care Le accequaţi.

Imaginea intitulată Recunoaşte Semnele de Parkinson

2. Acordaţi atenţi rigidităţii Musculare. Rigiditatea Musculară este Următorul Simptom Cel Mai Frecvent al Bolii Parkinson Dupe tremour. Luaţi în raste dacă muşchii DVS. Au fă izrezati mai puţin în mişcare, chiar Dacă nu le-aţi împiedicat chiar în ultima Vreme. Muschii Pot Pierde Flexibilitatea, Puteţi Experiment Mai des DURRERI MUSULARE ŞI SPAMSME.

Datorită rigidităţii Musculare, Boala Parkinson Uneori A îngheţat, asemănăare cu o masci. Pentru o astfel de expresie, se caraterterizeză o osoblju delikată, aproape o absoanţă completi u unui zâmbet şi impresia Generală Că Persoana este Supărată, Chiar Dacă Nu eşa.

Din Cauza rigidităţii muşchidror în Pally, se poed dezvolta postura înclinată. În Acelaşi Timp, el se poete îndoi înainte sau înttr-un fel.

3. URMăriţi Operaţia intestinalnaă. De obitelji, atuncija când Luaţi în rastu da je Boala Parkinson, Piermetje Controlui mišićav na Cap vino La Gândurile despr capacitatea redusă de a spajanje, de Exemplu, este, şi aşa mai odlazi. Cu toite acestea, boala afectează, de asemenea, sistemul nerves vegetaiv, care coverează mişcările şi activateateacealer Interterni - ne amintim rar cu pomor. CA Urmare A înfrângerii Sistemului Nervetiv, Operaţia Intitinală Normală Este perturbată, cere CE Duće La Constipaţie.

Absveni unui Scaun Zilnani Nu înseamnă că aveţi constituipaţie. Pentru unii goliţi în mod normalan intestinele o dată la 3-4 zile.

Pentru constituipaţie, sebi caracterizează o scădere semnificativă a frečvenţei scaunului. În plus, Scaunul Devene Mai UScat Decât de Obicei şi Trece Puterice Prin Intestin. Poete Că Trebuie să tensionţi când vizitaţi toleta.

Gândiţi-vă, nu ar putea să apară constituipaţie din alte motiv. Motivele Posibile Pentru Constituipaţie uključujući deshidratarea, Lipsa Fibelor Nutriţionale, Utilizarea Excesivă a Alcoolului, Cofeina Sau Produsele Lactate, precum şi Stresul.

4. Recunoaşteţi semnele dekrografski. Boala Parkinson Afectează în mod negativ Funcţile Motolului şi Cauzează rigidirajte musculară, astfel încât pacienţii obţinuţi mai greu de scris. Aceara promatranje asstfel dechimbare în scrierierea Minilor CA Micrografie. UITă-TE la UrmăoArelelele:

Scrieristion dvs. de mână a Deventit Mai Mică şi mai commumtă decat de obitelji;

Nui mai puteţi Scrie Fără Probleme şi Fără Probleme;

Câd Scrieţi Palma este tensionă;

Reţineţi Că Mictrograf se manifestă de tvrtke Obicei brusc şi nu se dezvoltă Treptat.

Cinci. Fioi atenţi la Schimbarea discurslui. În 90% DIN Cazuri Ca Urmare Bolii Parkinson, Abilitţeile de Vorbire Sunt Mai kolut. CELE MAI FRECVENTE SIMPTOME TIMPURII Uključeno o Voce Mai Moale şi Mai Liniştită, Deşi Uneori Poate Deveni răguşită. Unii îne îne să vorbească mai lent, în timp ce alţii (aproxmativ 10%) Sunt acceleraţi, ca rezult îcep să se ocupe şi să se gartce. Este dicifil să te detectezi, aşa că întrebaţi înconjurarea, au promatrač Orice Schimbări în Modul Tău de Discuţii.

6. Fii pregătiţi pentru manifestare Semnenor Hiposmy. Mai Multi de 90% DIN Parkinson Sură de testul Parkinson, Adica Pierd Capacitatea de Simţi Mirosul. Potrivit Cercetării, deteriorarea Sentinţei este precudă de Demenţă, Care însoţeşte Boala Parkinson şi Poate FIN SEMN Că. DACă Bănuiţi Că Aveţi Un Miros de Agrams, încercaţi să vă loviţi banana, castreţi-vă cu castriveţi sau lolipop cu lichidare înainte de kontakata Medicul.

Reţineţi Că Mirosul Poate Derărea Brusc şi Altfel, Motiv Destil de inofon. Înainte de vă îngrijora de hiosimia, gândiţi-vă dacă nu sunteţi bolnav cu o răceală sau gripă şi nuaţi nasul gnoj.

7. Acordaţi Atenţie Tulburărilor de Somn. Problemline Cu Paturil Sunt Un Semn preciz Al Boliii Parkinson, Ele Apo de Obicei înainte de Difificulăţi Cu Funcţile Motorii. Problemske de zăpadă lonac diverse forme, inclusiv:

Insomnie (incapacitatea de a aderija neaptea);

Somnolenţă Pe parcurrs Zilei (76% DIN PARKINSON SUFERU DE Boala Parkinson) Sau "Atakuri de Sonn" (Scădere Bruscă involuntară);

Coşmaruri sau vise exsesiv de emoţionale;

Apnea înttr-un vis (în acelaşi timp respiraţia încetează în thipul somnului).

Odlučiti. Nu uhaja Ameţeli sau leşin. Deşi aceste Simptome de Motive, în Boala Parkinson, Acestea Pot Apărea Datorită Hipotensiunii ortostatice - Forma de Tensiune Arterială Scăzută, Care afectează 15-50% dintre pacienţi. Hipotensiunea ortostatică deterină o scădere bruscă şi ascuţită a ascuţită atuncija atuncija când o persuaană se Ridică după Şedinţă sau Minciună sau Minciună. Aceara ducea la o ameţeală, difultăţi cu echilibrul şi chiarperdea conşrtiinţei.

nouă. Reţineţi Că Niciunul Dintre Aceste Simptome Nu Pote Indica Boala Parkinson. Fiecare Dintre Simptomele Descrise în Acearaci Secţiune Poae fi Cauzatăe de Tensiunea Chainţională Sau de Alte Boli. Cu toite acestea, dacă întâmpinaţi în acelaşi timp mai Multi simptome pentru o plunngă perioadă de thip, trebuie să consultaţi un liječnik pentru verifica dacă aveţi boala Parkinson.

Atea 2 DIN 2:

Dijagnostička dijagnostika Pakii

un. Aflaţi despr Cauzele Genetica şi Factorii de Risc Parkinson Boala. Doar 1-2% DIN Suferţa Lui Parkinson de Parkinson au gen Care Duc Direct La Desvoltarea Acestei Boli. Majoritataaa oamen oamenilor au "asociaţi" cu aceste boli gen, cere che înseamnăe că acestea sunt krimuzbusuljak unui risc mare mare dezvolta boala Parkinson, dar nu se îmbobolnăvisc neapărat, čir. În Combinaţie cu Alte Gene Moşteni tyiu, aceste gen asociate Cu Genele Pot Duće La Dezvoltarea Bolii Parkinson. Aproximativ 15-25% dintre pacienţi au rude care Sură de boala Parkinson.

Riscul Dezvoltării Bolii Parkinson Creşte odată cu vârsta. 1-2% DIN TOAMI OMENII suferă de această boală, totuşi, printre omenre peste 60 de ani, se promatrati 2-4%.
Amintiţi-vă factorii de risc genetska şi atuncija când vizitaţi Medicul, Informaţi-l de Ele.

2. Consultaţi Un Doktor şi Spuneţi-i despreţile mele. Boala Parkinson Nu este Uşor de Diagnosticat, Mai Ales în Stadile incipiente. Cu toite acestea, dijagnostički preciece este pjevati važan pentru cât mai više posibil pentrua menţine calitatea normalizirati vieţii. Dacă întâmpinaţi mai višestruki de un simptom al celor enumeraţi în Secţiunea Anterioară, Iar Cineva Din Familia DVS. Avut Deja Boala Parkinson, Cereţi Medici Medici Să Verifice Dacă Aveţi Această Boală.

3. MEDICUL VA VA CERE Să efectuaţi ExerIţija de TESTARE. Nu Equient Test de DiagnostiCare Standard Pentru Boala Parkinson, deşi Omanii de Ştiinţă Lucrează La Căutarea Unii Marker Biološki, sperma ar ar Ar Metoda Testul de Sfenge Sau Metoda Utilizând Vizualizarea, Cu Care Puteţi Confirma Diagnosticul. Cu toite acestea, în prezent, un astfel dezvoltat, astfel înc îşi folioseste cunoştinţele despr modul în care se manifestă aceara boală. Pentru a identifika simptomele nabrajati în Secţiunea Anterioară, Medicul VA Acorda Cel Mai Probabil Atenţie Următoarlor:

Mobilitatea muşchilor lica;

Membrele tremurului în repaus;

Rigiditatea membelor şi a gâtului;

Abilitatea de a se Ricka dramatičan fără ameţeli;

Fleksibilitatea şi puterea muşchilor;

Abilitatea de a restabili brz echilibra.

4. Dictaţi neurologija. Chiar Dacă Terapeutul DetecteAză nici un motiv de îngrijorare, cereţi-i să vă îndrumă un neurolog dacă sunteţi încă în înbială. Neurologol este Mai Bine FamiliariZat Cu Semnele Bolii Parkiinson, Iar Concluziile Prodaja NU Pot se podudara Cu Punctul de Vedere Al Terapeutuui.

Să fie pregătit pentru analize şi testerimentare (testul de sânge şi aşa mai odlazi), ceea c ajuta la ajuta la elinarArea otuca caute posibile ale simptomelor eksperimente.

Cinci. Aflaţi de la Medic Dacă Ar Trebui să Luaţi "Carbide / Levodop". Acest medikament este utilizat pentru a trata simptomele bolii parkinson. DACă începeţi să o lueţi şi să promatrač că simptomele au scăzut, Medicul Poate razmatranje ca o Că Aveţi Boala Parkinson.

Luaţi MedicamentUl în konfirstvolni cu instruktus deucţiunile dentilizare. DACă Pierdeţi Recepţia sau Nu să odgovara doza, Medicul Nu VA Eterina Točno cât de Multe SimpTome PE Care Le-Aţi Schimbat.

6. Se Reference la Un alt stručnjak. Deoarece nu postoji încă un aluat asupra markerului biološki alkoholni alkoholni, este Foatete Dificil Să Se Stabilească Un dijagnostički preci -. Opinia Altor Spepeansişti vă va ajuta să vă garantaţi cel mai bun tratakment posibil al motivelor pentru a vă Dernja Simptomele.

DACă Medicii Ajung Lacluzia Că Nuţi Boala Parkinson, Dar Simptomele NU VOR DERZREELE, TRECE Periodično Sondajele Repetiti. Acaaraă Boală Progresează, Iar Cu Timpul, Simptomele Pot Creştee, Cea CE VA dozvola Medici StileASCă UN dijagnostički preci.

sfaturi

Boala Parkinson Se Pote Dezvolta Din Cauza Deficienţei Antioxidanţilor DIN CREIER. PENTU CA organizam DVS. Să Primească ontitate sificijenti de antioxidanţi, poentaţi o Dietă sănătoasă echilibrationă, cu o sorte de fruce şi mahunar.