Cum Să Deveriţi Un lipozof: 12 Paşi (Cu Ilustraţii)

Cuvântul "filosofie" denotă "dragostea pentru înţelepciune". Dar Filosoful Nu Numaa Cel Care ştie Foarte Mult şi iubeşte să înveţe. Filozoful este numit mai degrabă o persuaană skrb Ştie cum să înţeleagă kriticati.Viaţa unui filozof nu este atât deât, Dar Dacă Sunteţi încâţţi să învăţi ma.

Pasi

Agea 1 DIN 3:

Pregătirea Minţii

un. Critică Totul în Lume. Filosofia necesită o persuaană o evaluare strogici şi critică vieţii şi adutor. Pentru lica acest Lucru, Trebuie s scapi de perejudecăţi, ignoranţă şi dogmă.

Filozoful este întotdeauna scufundat în reflecţţii şi promatrač, încercând să realizirati Esenţa Unei iskusni stoplice, Chiar Dacă Necesesită Onvetite Exsivă. Filosofia auncat konceptu predivitih skrbi autut în trecut şi proračunate zabilježite mišljenje umene cu o everaţie critică. Nici o referinţă sau alt sursă de itei nu este protejată de critică, îud ciudarij, creibibilităţii sau putrii emoţioionale. Să se gândească dintr-un punct de Vedere Filosofic, o Persoană Ar Trebui Să se gândească la ProPriul Său "Ja".
Filosofii Nu Fac Doar Un traži nou şi rant pe subse. DIMPOTRIVă, EI îŞ susţin punctul de Vedere, PE Baza propriilor Opinii, Care, Cel Mai Probabil, vor fi zastupnici. Scopul Gândirii Filosofice Nu Este Dreptul Său, CI Gândindu-se la problemele važni pentru înţelegerea lor.

2. Citiţi Lucrările Filosofice. Gândirea filosofică pronikyt cu sute de ani on aniainte de propriile ds. PassAţii, Iar Cunoşterea jucrărilor octurrozofi v. Va ajuta să dezvoltaţi noi podzemne jedinice şi de reflecţie. Cu cât ceteşti mai više filosofia, cu cel mai Bun filosof PE care îl vei deveni.

Filozoful Nu su aproape nici o sarcină mai važan, decât Citirea. Doktor de Ştiinţe filosofice Anthony Anthonyja deskriji Citirea Ca o Datorie de "Invexanţă Intelectuală Ridicată" şi t sfătuit Munca Literară de Predurtă Dimineaţa Şi Filosofică - în Timpul Zilei.

Citiţi Clasicul. Unele Dintre CELE MAI Durabile şi Emluent Idei Filosofice Ale Filosofiei Occidentiale Aparţin Unor Astfel de Filozofi Străvechi CA Platon, Aristotel şi nu Un asemenea antic - yumu, descartes şi kant. De acea, filosofii moderni vă sfătuiesc să vă famiariariariaţi cu aea mai važană jucrare. În filosofia estică, ideile lui lao tzu, confucius şi Buddha au o Invesportţă echivalentă şi Merită Atenţia Fekărui Filosof de Novice.

În acelaşi timp, dacă aţi început să citiţi lucrările uneia dintre filozofii de mai sus, dar ei nu vă inspirati, nu vă fie fry inspirati cartea şi să alegeţi ceva mai potrivit. Vă puteţi întoarce întotdeauna la Lucriel Filosofice Mai Puţin Inspirirajte mai târziu.

Studiul de a obţene o diplomă de licenski este un mod minunat de a explora în mod konstantan munca filosofică, dar mulţi filozofi mari au frost auto-învăţaţi.

Combinaţi UN Studiu Profund al Lucririlor Filosofice Cu Activităţi de Cercetare Neodatnje: Deşi Citirea vă Extizonturile, Scribea Nezastorană Muncii Filosofice Collueie La Luarea în Proferitelor Probleme. Înepeţi înregistrarea reflegţiilor cu prisilja la tratatele filosofice ple care le-aţi Citilit.

3. Gândiţi-vă mai više. Nu RegretAţi Timpul de FI, Sensel Vieţii, Moartea, exifenţa şi Semnificaţia Tutor Lucrilor. Aceste Suptie Duc la aspek Extunse Care Sunt mai aduca fără răspuns - Numai Filozofii, copiii mici şi personalităţile foateze curiozităţi sunt capabile să fie interes de aceste problem.

Mai Multi Suptie.

4. Sudjelovanje La Litigile. Îpreună cu dezvoltarea capacităţii de a gândi kritičar, este necesar să sudjeluje u različitim litigii. VA Creşte Capacitatea de a gândi în mod liber şi de a evalua kritičar realitatea înconjurăare. De Fapt, Mulţi Filosofi u obzir Că Că Disrutele Rădăcinilor CA UN-a TAŽNA SPRE ADEVăR.

Cel mai važan Lucru nu este să câştigi o dijelu, ci să înveţe şi să dezvolte abilităţi mentale. Exintă întotdeauna o persoană mai Informată, IAR AROGANŽA VE VA İMPIEDCA Să aflaţi ceva de la el, dečki să fii deschisi la idei noi.

Creaţi argumente rezonabile şi logice. Concluziile Trebuie să Urmeze Din Ipoteze, Iar Ipotezele Trebuie Susţinute. Cântăreşte dovezile, încercând să nu je subtect şi să nu repet proprile argumente, nu PE deplin degradirati între-o singură. Pentru Orice Filozof în proklet de dezvoltare, este važnu să aducem argumente konstruktivne şi să critica argumenta.

Atea 2 DIN 3:

Praktika filosofică

un. Dezvoltaţi o abordare arcetării filosofice şi a acestuia. În filosofie, este važna să efectuaţi ceercetări şi să analizăm lumea Din Juru. Cu Alte Cuvinte, principala sarcinău filosofiei este odrede şi opisivanje konceptelor fundamentale şi a stilului de viaţă. Assea, Acest Lucru Necesită Acestor Acestor konceptu la Piesele Compozit.

Nu postoji Metodă Unică de Cercetare cuprinzăare, deci este necesar să vă găsiţi propria abordare, CEA mai egzinkă şi mai potrivită.
Deciziile Lu-de DVS. în acest stadiu ar Trebui să se recea la diferite probleme de interes pentru ds. şi la studiul relaţiilor. Sunteţi Intesat de Natura Umană? Mecanisme politice? Relaţia dintre koncept sau relaţia de cuvinte şi konceptu? Diferite Problem PE Care Le Interează Verdeita Abodări DIFRITE PENTU PREGăTIREA Promotelor şi FormArea Teoriilor. Citirea Altor Lucrări Filosofice vă va ajuta să lueţi o decizie, deoarece veţi afla c abodează filozofii din trecut.
De Exemplu, unii Filozofi au încredere în Mintea şi Logica Lor, şi Nu Sentimentale Care Suntreare înşelăare. Descartes, Una dintre CEI Mai Poentaţi Filozofi DIN ISSTORIE, Folosit Acaastă ABordare Creationă. Alţi Filosofi au Folosit doar Propraile Annete Despre Lume, PE Care S-au Bazat Studiile Lor de Natură. Acestea Sunt Două Abodări dovršiti diferite, Dar Echivalente Ale Filosofiei.
Dacă este Posibil, încercaţi să Deveriţi o Sursă de Crcetare proprae. Din trenutak CE TU Eşti întotdeauna Disponibil pentru promatrač, cercetaţi-vă (şi ar putea fi muter dintre) vă vatite să vă Progresul în filosofie. Gândiţi-vă se bazează onitiolile dvs. De Ce Cressi în ceea CE Crezi? Începeţi cu Un mikrofon şi verificaţi-vă gândurile.
CE v-Aţi Concentraţi, încercaţi să gândiţi sistematic. Fi logika şi consecvent. Utilizaţi Metoda usporedba, Şmpărţaţirea mentalna konceptorica şi. Continuţi să stabililiţi aceste întrebări în diferite.

2. Îcepeţi înregistrarea gândurilor. NotAţi tot ceea vă gândiţi la întrebările skrb vă interesază, inclusiv faptul că, în opinia DVS., Nu Trebuie scribs (Dacă, de Exemplu, vă pare că alţii vă vor convera prost). Deşi Este Puţin Probabil Să Veniţi la Orice concluzii uimitoare, puteţi înţelege mai bine provodile promatrač. Este probabil că veţi terprins cât de prostrt sunt câteva dintre ipotezele DVS., Dar în Timp Veţi învăţa să formulu mai Multi Gândri.

DAC NU Ştiţi de Pondesepeţi, Puteţi întrebări Ple Care Le-au Cerut Alţi Filosofi, de Eximplu, despreenţa lui Dumnezeu sau Dacău Avem Liber Voinţţ Sau Sunt în Minile Soartei.

Puterea Reală filosofiei este de a-şi dezvolta gândurile, astfel încât acestea să fie înregistrate. CA problemi, acest Lucru Nu VA korisnici de ea însăşi, Dar Revenind La Problemă în Timpul Zilei, Veţi aruce Ceva nou îrcetarea DVS. DIN Cauza Diferitelor Pouzdana okolnost Diferitelor Ci Care vă veţi întâlni pet tot parcursul zilei. Este Cu AJuturel Puterii kumulativno a gândirii, odată ajungeţi la Momentul adevărului.

3. Dezvoltaţi Filozofia Vieţii. După cum spuneţi, este necesar să începeţi să vă dezvoltaţi propria teorie filosofică, scribeţi gânderi logice şi cu grijă cu ovire la viaţă şi mediul înconjurător.

Filozofii Sunt Tipici în Timp pentru a-şi dezvolta propria teorie, mai ales despre o problemi specifičneă. Aceara uključuje Dezvoltarea proprielor prodaja principa şi imagini ale gândurilor. Mulţi dintre CEI Mai Mari Filozofi au dezvoltat Astfel de Principii. În acelaşi timp, trebuie amintit că ficare problemă trebuie luată în razmatranje Din punct de Vedere kritičar

Principala sarcină filosofului este dezvoltarea unui nou model. Uneori, Nici Măčar Nu Neintre Seam Că ficare Dintre Noi su Propraul model Răpitor de Rearitirati, Care Se Schimbă în Mod Konstanta. Putem Folosi Unică Ipoteze skrbi Decurg Uniful de Celălalt. Procsul Dee Dezvoltare Unei Teorii Filosofice uključuju Identifikarea Unor Astfel de Modelete şi Luarea în raste acestora.

4. Resieţi promatrač dvs. şi lăsaţi-l să liquască altul. Daţi-vă gândurile în ordinacija şi plasaţi munca folosind propriile DVS. Proiecte, După Care La Care Mi-am Citit Munca Altaora. Adresaţi-vă Prietenilor, Rudelor, profesorilor sau tovarăşilor să şi exprime opistia despre munca DVS. Sau să o o o descărcaţi PE Internet (PE Site, Blog Sau PE PLATE RE ANUNŠURI ELEKTRONICA) şi să.

Pregăteşte-te pentru kritike şi foliseşte-l pentru a-ţmbunătăţi koncepte. Nu Uitaţi Niciodată să analizaţi dovezile prezentate pentru o mai Bună înţeleGere, deoarece mišljenje şi comentariile critice ale alora vă vă vă. Ajuta să vă extindeţi propilile opis.

Nu Acordaţi Atenţie Criticilor Care Nu dopustiti vizualizarea vizualizărilor (de Exemplu, Dacă Munca DVS. Nu fost înţeleasă crect sau notată deloc). Astfel de kritike se razmislite o Gânditori, Dar nui ugledni disciplini Filosofice Descrise Aići, Deşi Că Să Căre Dreptul Să SE Certe în podzemne jedinice Filosofice. (Litigiile "similare nu vrt aduce fruce şi lonac continua să Nastavi Fără sfârşit.

După Primirea Povratne informacije-Ului de la Cititori, Resebieţi Din Nou Munca DVS., Adăugând Idei Utile PENTU DVS.

Atea 3 DIN 3:

Cum Să Devii Un Profesionist

un. Obţineţi cel mai înalt grad. Pentru a ating succesul în cariera unui filozof, trebuie să obţineţi Un grad de s liječnik în Şrtiinţă sau cel puţin Un maeruru.

Faceţi o viaţă să vă folsiţi cunoştinţele şi (aş vrea să săre Şnţelepciunea pentru crea jucrări UNICE de Gândire Filosofică şi de Multi Ori pentru a învăţa pe alţii la aceara. Cu Alte Cuvinte, Un Filozof Profesionist Moderna, Printre Altele, Trebuie să Fie Eduat şi Acest Lucru Necesită Obţineaja Unui Grad Ridgat.
În plus, insstuirea în studiel de doktorat vă va ajuta să vă aprofundaţi cunoştinţele în filosofie. Veţi învăţa să Urmaţi cu stricteţe cerinţele Stilistice ale revistelor ştiinţifice.
Nu RegretAţi Timpul Să studiaţi programele educaţaţaţionale filosofice ofErite defritetăţi. Alegeţi Cele Ple Care Le Doriţi Cel Mai Mult şi începeţi să trimteţi aplicaţii pentru acese. LA Intrarea în doktorat, conchrenţa este pjegavi mare, deci nu cădeţi că vă puteţi înscrie la Primul program de învăţare. De asemenea, puteţi aplica pentru mai multe univerzităţi, în versiunea idealană a 10-12 institucija de învăţământ.

2. Publikaţi-vă ideile. Cu mush înainte ca Sfârşitul studentlului doktorat să înceapă să Publice Propria Lor aktivirajte filosofică.

Există un număr mare de reviste Ştiinţifififice despr filosofie. PublicArea de Muncă în aceste reviste v. Va ajuta să cuceriţi reputaţia unui gânditor filosofic şi vă vă.i Creştee Şansele de a oboman un profesor de filosofie.

De asemenea, vă Puteţi Trimte Munca La Conferinţe Şrtiinţififice. Suradnik La Astfel de CurimentTe Esthe o mare OPLATIA Opinia Gânditorilor Propisiji Opinia despr Munca Ple care aţi Fă Care Care VA fascilă Creereii carierei.

Imaginea intitulată REVENIN UN LILOZOF 11

3. Învanţă să înveţi. Mulţi Dintre CEI Mai Mari Filozofi din Istorie Erau Profesori. În plus, Orice Universite Care VA VA Ducea La studiul Professional Al Filosofiei se va aşotepta cu Siguranţă Că la Sfârşitul studilui veţi începe să în .ţaţaţi filozofii începători acesei disciplina.

Doktoratul v. Oferi Posibilitatea de Instrui Studenţii de Cursuri Junior şi de a-şi dezvolta abilităţile pedagogije.

Imaginea intitulată REVENIN UN LILOZOF 12

4. Gaseste o Slujba. După încheiebea studiilor de doktorat, începeţi să căutaţi un loc de muncă ca prof profesor de filosofie. Aici veţi întâlni o natjecanju şi mai mare decat atuncija când aţi intrat în univerzacije. Fiţi pregătiţi pentru o varietate de eşecuri înainte ca căările DVS. Sunt încoronate cu uspjeh.

Mulţi Apsolvenţi ai Specationăţilor Filosofice Nu Pot Găsi Un loca de Muncă înttr-Un Mediu Universitara. Cu za toite acestea, abilităţile primate la univerzacije vă Vor Ajuta în Difrite domenii de agajare şi puteţi continua. Amintiţi-vă că mulţi dintre CEI Mai Mari Filozofi din Istorie Nu au au frost recunoscuţi în thippul vieţii.

Avantajele gândirii orfornirati nu potkaskati, chiar şi în afara kontekntral. Lumea Modernă Este Pină de Cantităţi Mari de Informaţii, Acesea otrăvire Falsă şi otrăvire deliberată a omen. Este Mintea CurioAsă Uniilozof Capabil Să RecunosAscă Minciale Parţiale Sau pruže.

sfaturi

Curiozitatea este filozofia şi viceversa. Nu încetează Niciodată să ceară "de Ce", chiar şi atunci când răspunsul fost deja primit.
Căutaţi înţeles în tot cede c cepe vă înconjoară. Dacă aţi întâmpinat Ceva Ce od Pare, Nu su Sens Sau Sunete Prea "Sužicios", întrebaţi-vă întrebarea "de CE". Filozofia înseamnă više mai višestruki decât Citirea Lucrărilor Filosofice. Aceara. Filozofie se bazează pe gândirea zilnică şi analizând întreaga hume.
Nu vă fie frică să provokaţi opusul dvs. Abilitatea de Lua în Razmatranje problema Din Dimrite Părţi este o Modalitet Excelentă de a arece propratile argumente la perfecţiune şi gândire. Acest Filozof Poate (şi înttotdeauna să fie) pentru oniyile oniyile în društveni fără TeamA de Condamnare. Aceara este ceea c fă izrezati Darwin, Galil şi einstein, asta au devenitislem.
Aşa cum a spus Thomas Jefferson: "şi Cel Care Mi-A LUAT Idea de la Mine, Nu în acelaşi loca, Nu o Umbăă, Dar Lumina Luminii Picături Ple moj" nu-ţi fie frica dacă. Din Altcineva. Audierea iideilor Care Le înconjoară pentru a critica că vă veţi aduce benefiii, consolidingând Propriile DVS. Opinili şi contraargumentte.
Condamnarea este Moartea Pentru Filosofie şi Noul Gând Intelectual. Nu încetează niciodată să pună întrebarea "de CE?""

Avertizări

Nu vă fici fică să exprimaţi o opinie radikală, Dar nu Diminuaţi Valoaaa Unor IDEI Mai Tradiţionale datoră noutităţii şi originalităţii DVS.
Datorită Filozofiei, Ideile DVS. Vor Deveni Mai zrelo cu timpul şi, probabil, vă veţi dezvolta chiar şi Prietenii. Este Posibil Ca Prietenii DVS. Să nu fie interesaţi deniyile DVS. şi Nu Vor Dori Să Renunţe La Otiyile Lor. Acest Lucru este normalno, Dexi Limează Cercul de Comumicare. Filozoful atilge doar obitetive, iar viaţa unui filozof este sificijent.