Cum Să Recunoaşteţi Un Atac de Cord -

În Feicare An în Rusia, Atak de Cord su Lock Aproximativ 570 de mii de OamenI, Iar Aproximativ Jumătate Dintre Omerije Moare de laare el. În General, Bolile Cardiovasculare Sunt Principala Cauză A Decusului în Rusia în Motiv Medical Atât pentruţi, cât şi pentru femei, Dar Dacă Recunoaştem, Dar Dacă Recunoaştem Semnele şi simptomele unui atac de Cord înttr-Un Stadiu înttr-Un Stadiu. Aproximativ jumătate Din decaelele Bruşte dintr-un atac de kabel Apar în Afara Spitalului, Cea CE înseamnă Că, Probabil, Mulţi Omeni ignoră Pur şi Simpu Primele Sempale de Avertizare Din Corp. Este Feiarte Važno Să fii Capabili Să RecunoaştemTem Simptomele unui atac de kabel Şi de Apel pentru îgriririrea Medicală de Urgenţă, Deoarece Poate Collui La evitariaa ConsecInželor Grob şi Chiar Salva Viaţa.

Pasi

Metoda 1 DIN 4:

Simptomele Clasic ATacului de kabel

un. Nugnora DISCONFORTUL SAU DUREA Toračić. Potrivit Cercetării, 92% dintre omeni au recunOScut Că Dinrea Din Piept frost Un Semn Alui ATac de Cord, Dar Doar 27% ştia Că Acearace Drerere Fost Un Simptom ATac de Cord şi ştia când apelează. Şi, deşi dinarea Din Piept Este Simptomul Cel Mai Comun şi Clašić, Iniţial Vă Pare Că Aveţi o Arsură Pudernică Arsurui sau DEURRI teški în partiju des abdomenului.

Dinrea Din Piept în atacul Inimii este simţită ca şi cum cineva vă str`nge pieptul sau ca ca ea - a această Durere nu îndepărtează de Droguri Antijatice (Adică Droguri de la Staklica).
Studiile au arătat că 31% dintre bărbaţi şi 42% dintre femei nu au eksperimentat nici o derere toractică într-un atac de kabel. La Pacienţii Cu Diabet Zaharat, Riscul CA UN ATAC DE CABY Să SE întmple Fără Simptome Classice Protunţate, Multi Mai Mare.

2. Acordaţi Atenţie oricărei Durii Din Partea di Sus corpului. Drererea în atac de Inimă Poate Fideită Dincolo de Sânii - PE Umerije, Mini, Bila, Gât, Pentru a da Din Dinţi Sau în Maxilar. De fatd, puteţi lice totul deloc. Donrea DETARă CRONICA SAU DEURILE DU PLANFEUREN POLJ FE SEMNE TIMPURII ALE UNUI ATAC DE kabel.

3. Amintiţi-vă că atacarea iniii începe cu simptome slabe. MajorAtea atakurilor de iimă încep cu simptome slabe pronunţate skrbi Sunt menţionate Mai Sus. Cu toite acestea, nu ar Trebui să aşteptaţi când devin mai grei. Više mai bine să appelaţi o ambulanţă sau cât mai curren posibil pentru a konzultant Un Medic DacPomee Nu Trec în Decurs de Cinci minuta.

4. Evaluaţi dacă durarea cu angina. DACă O Persoană Ple Care o SuspectAţi Un Atak debel, postoji Angină, Ar Trebui să vă asiguraţi că aceara nu este acearaca boală. Întrebaţi-vă, brze suntomele anginei după lueja lijekova - la unii omani cu boală cardiacă ishemică dentel ori exientă atakuri de angină. Acest Lucru se întâmplă atuncija când Muşchiul inimii nu Poate obţene dohvatno oksigen pentru exeriţiul ornun. DACă Angina Nu Trece Dest de Popeeh la Odihnă sau cu consul de Droguri, Acesta Poate FI SEMN Al UNui ATAC DE kabel.

Cinci. Acordaţi Atenţi DURRERII abdominale, Greaţţ sau Vărsăturilor. DINREA DIN ATAC DE Kabel Pote Fi Simţită în STAMC. SE Pote asemăna cu arsurile la Stolac Care Nu Trece Chiar şi După Primirea unui agent Antiacid. De asemenea, Puteţi Să ExperimentAţi Greaţă Sau vărsături în Absurţa DURRERICE SAU ATCOR SEMNE ALE BOLII TRAKTULUI gastrointestinalni.

6. Apelaţi o ambulanţă dacă bănuiţi că aveţi Un atac de kabel. Nu Faceţi Nimic şi Nu Amânaţi Apelul la Medic, deoarece cât Sunteţi mai razrlem că sunteţi de ajator, cu atât este mai mare Şansele de deteriorare minima a muşchiului inimii. Dacă Obţineţi o îngrija Medicală adecvată La O oră După Apoariţia Simptomelor, Prognoza va fi fi în Siguranţă Cu Cea Mai Mare Probabilitate.

Nu lueţi acil acetilsalicilic (aspirin) PE nastavak propriu. Ambulanţa saurular Angajaţilor Trebuie să odrediti dacă Recepţia aspinei va fi soluţia potrivită în Cazul DVS.

Metoda 2 DIN 4:

Simptomele Ulnik ALE UNUI ATAC DE kabel

un. Acordaţi Atenţi Atror Simptome non -tice la Femei. Simptomele Ultimace Ale Unui Atac de Card Apar în Femei Mai des desât bărbaţii. Astfel de simptome pot fi:

Slăbiciune bruscă;
Suntete şi Durere înregul corp;
Sentimental general Al Bolii Care Seamănă apsia Cu sănătatea cu Gripa;
Probleme Cu Somnul.

2. Acordaţi Atenţie Scurgerii neobişnuite de Respiraţie. Razdražnjak este UN-a UNMPOM Al UNUI ATAC DE kabel, Care Poate Aparea înainte Deurere în Piept. Dacă vă pare că nu puteţi respira sificijentă Lumină deer, sau aveţi o senzaţie de alergare Rapidă lungă, merită să ne gândim dacă această scrurgere a atac de kabel.

3. Acordaţi Atenţie Ameţeliilor, Anksietietţţii sau transpireiei. Frecvent Anksietatea Neferictictă este Un simptom al unui atac de kabel. Unii Oameni au ameţeli sau sudoare poslužite Pierdeţi-le şi, în acelaşi timp, nu au dureri în piept sau alte simptome.

4. Urmaţi Bătăile Inimii. SE pare că inima bate prea više? Dacă Simţiţi că inime se aprinde pjenastog pseatene odnose sau Că Rata Pulsului SA Schimbat, Poate Fi, de asemenea, UN SEMN ATIPIC Al UNUI ATAC DE kabel.

Metoda 3 DIN 4:

Evaluarea faktorilor de risc

un. Amintiţi-vă fatorii de risc ai bolilor kardiovaskula. Eximea mai mulţi factory de risc skrb lon fi îndreptaţi prin schimbarea stilului de viaţă, în acelaşi timp cu anumiţi factorti de ric nimic. Şrtiind CE Acţiuni Cresc Sau Sredstvo Riscul de Atac Cardiac Sau de Desvoltare Bolilor Cardiovasculare, Puteţi Trăi Mai Conştient şi Responsit.

2. Amintiţi-vă fatorii de risc pentru dezvoltarea Bolilor kardiovaskulare, PE Care Nu Puteţi Schimba. FactorII Care Nu Pot Fi Modificaţi Ar Trebui Luaţi în razmatranje la evaluarea RISCULUI DE ATAC DE CAB CA UN îNTREG. Discurrul Despre:

Vârstă. La Bărbaţi, Peste 45 de Ani şi Femei Mai Mari de 55 de Risc de Atac de Cord de Mai Sus.

Bolile Cardiovasculare La Rude. DACO ORICARE DINTRE RELACIILE DVS. ATUNCI RISCUL PE Care îl Puteţi Avea şi Un Atac de Cord, Deasupra.

Boală autoimună. Dacă aveţi sau aveţi boli autoimune, sperma ar ar ar artrita reumatoidă sau lupus, atuncijari Riscul de Atac de Cord PE Care îl Aveţi Mai Sus.

Preeklampsija. Acearaă compacticaţie în thipul sarcinii.

3. Cunoşteţi factorii de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare Care lonac modifikat. Aceşti factori de risc pot? Red Dacă vă Schimbaţi stilul de Viaţă, înlocuind, de Exemplu, Obiceiuri Proaste pentru totdeauna. Aceşti factori de Risc Sunt:

FUMAT. FAMATUL Este Ektroni za un de Risc Nezavisan Al Morţii Cardiace Bruşte la Persoanele Care Sură de Boală Carriacă Coronaană. Ţigările de fumat Creştee, de asemenea, Riscul Boliljor Cardiace Coronarien.

Creşterea tensiunii arteriale.

Hydodina.

Dijabete.

Obožavati.

Colesterol Ridicat.

Stresul şi Curul de Droguri.

4. Spellţi Riscul Atacului srčani, Conducân UN STIL de Viaţă Activ. Încercaţi să conduceţi Un stil de viaţă activ, de Exemplu, înttr-o pauză de prânz sau Seara, încercaţi să merma merma merma merma mergeţi la o plimbare de 15 minuta de UN. Montaţi Alimente Sănătoase Cu Sare Redusă, transducă şi carbohidraţi, încercaţi să utilizaţi grăsimi şi proteina mai nesetat.

Arunca fumatul.

Este Foatete Važno Să Urmaţi Recomandările Medici MEDUMULUI Şi Să Acceusaţi Medicamente Prespirise de Ele Dacă Vă Simţiţi.

Metoda 4 DIN 4:

Îglijire Medicală pentru Un atac de kabel

un. Aşteptaţi să Ghidaţi Camera de Urgenţă. Atacul CardioAc Este o Condiţie Care Pune Viaţa în pericol şi necesesită îngrijire Medicală de Urgenţă. Dacă Un Lucrător de Ambulanţă su o Sužicine Că Aveţi Un Atac de Cord, Veţi Lua Imediat Spitalul în Camera de Urgenţă.

2. Aşteptaţi să Faceţi Un EKG. Electrocardiograma este Un Sondaj La Care Se măsoară ActivateAtea Electrică Animii. Acesta arată un lijek în măsura în care muşchiuul este deteriorat şi. Musculatura Deteriorată nu konzumira struju, deoarece se suoči s Un Muşchi sănătos. ActivateATea Electrică Animii Este Transmjesă Unui Dispozitiv Posebna Prin Electroziii Care Sunt Plasaţi P PEIEPT, IAR Rezultatele Sunt Sumrt.

3. Aşteptaţi să faceţi testul de sânge. În caz de deteriorare a Muşchiului srčad în Timpul unui atac de Cord Din Sfenge, Sunt Produse Anumite Subdvanţe Chimice. TROPONINA EST UNA DINTRE ACEST SPASTANA CHIMICE Care Rămâne în s în s în s ma.

4. Fii pregătiţi pentru Cateterizarea Inimii. Medicul Poate Cheltui Cateterizarea pentru a înţelege mai bine starješina iniii. În timpul acestei proceduri, un cateter este uvod în Vasul de sânge, cari este trimis la iimă. FOARTE DES, Este Predstavnici Prin Artera Din Câmpul Paha, Iar Această Prouedură Nu Este prakse Nici Un Risc. În Timpul Cateteriizării, Medical Poate:

Lice inimi cu razriješiti X folosind vocea de kontrast. Acest Lucru va ajuta mediclul să înţeleagă dacă postoji îngustare sau blokare artetelor.

Verificaţi Presiunea în Chambers Heart.

Luaţi sonde de sânge pentru a evalua nivelul de oxigen în kamerele de iimă.

Faceţi biopsia.

Verificaţi Capacitatea Inimii de PIG-a do nedostatak sângele.

Cinci. Aşteptaţi UN test de podu după sfârşitul unui atac de kabel. La câteva săptămâni după atacul de kabel, Medicoul Vă Poate Cere Să Treceţi testul de Stres Pentru a evalua Modul Şn Care Vasele de Sfenge şi Inima Reacţionează. Poete Că vi se va e va ere ca o banda de alergare şi să Faceţi o Electrocardiogramă Pentru A Arcesura Acceulă Animii în thipul încărcării. Acest Lucru va ajuta Medicul Să identifikacije Un Plan de Tratament PE Termen pluća.

sfaturi

Spuneţi Priedenilor şi Rudelor despre cale mai puţin freecventte simptome de infarkt pentru smanjiti riskuril de Răutate.

Avertizări

Dacă Paswaţi Unele dintre simptomele nabrajati, apelaţi hitni ambulantţă. Apelaţi-Vă Dacă Telefonul este la îndemână. Cu cât vedeţi mai odnos pentru ajutor, cu atât mai mare Şansele de recuperare reuşită.
Dacă vă este frică că aveţi Un atac de kabel, nu vă mişcaţi pentru a evita riscul unui atac amlu. Cereţi PE Cineva Să Apeleze Ambulanţa.