Cum de a creşte freecarea

Nu v-Aţi GânDit Niciodată de CE minile DVS. Devin calde atuncija când le cunoaşteţeţi Unil despr celălalt sau de ce fi fricţiunea a două găuri poesti filoatată? Răspuns - fricţine! Când Două Corpuri se mişcă Una Faţă de Cealtă, apare forţa de frekare, skrbi împiedică o astfel de mişcare. Frekarea Poate Provoca Eliberaarea de Energie Subă de Căldură, încălzirea Minilor, Focul de Sculptură şi aşa mai polabe. Cu cât mai multă frecare, cu atât mai multerija Energie este eliberată, prin Urmare, mărind fricţiunea dintre piesele în mişcare în sistemul mecanic, veţi obţene o mulţime de căldură!

Pasi

Metoda 1 DIN 2:
Suprafeee de frecare tel
  1. Zamislite Intiturită Creştea Fricţiuunii Pasul 1
un. Când Două Corpuri se mişcă Una Faţă de Cealtă, Pot Apărea Urmăoarele Trei Propose: Fiabilitatea PE supraţaţa corpurilor interferază cu mişcarea corpurilor reciprooce, Una sau ambite Suprafeţe Ale Corpurilor Pot fi deformirajte ca Urmare A Astfel de Mişcări Aeclii Suprafeee Poate Interacţiona ître Ele. Zoite Proceseele nabrajati Sunt implicirati în frekare. Prin Urmare, pentru a mări frekare, Selectorţi Corpurile Cu o suprafaţă abrazivă (de Exemplu, Mirghel), Cu o supleFaţă deformabilă (de Exemplu, Caucuuc) sau cu o suprafaţă având proprietăţi adezive (de exemplu, lipicios).
  • Pentru mai mulfaţii despreatelea materialelor pentru aneasele de vizualiizare a frecării sau a resuraselor online. Pentu Materiale Obişnuite, puteţi găsiienţii de frekare (caracteristica cantitativaza a forţej necesare pentru alunecare sau deplasare UN materijal PE suprafaţaţa celuilalt). Coeficienţii de frecare Din Undele Materiale Sunt Nabrojite kobilicu Jos (Cu Atât Mai Mare Coefesseul, Cu Atât Mai Multi FreCare):
  • Aluminiju aluminiu: 0.34
  • Drvosjedna: 0,129
  • Beton USCAT PE CACUUC: 0,6-0,85
  • Beton UMED PE CACUUC: 0,45-0,75
  • Gheaţă peeaţă: 0.01
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 2
    2. Grăbeşte-te p PE Corpurile Mai Puderrnice pentru spori frecare, deoarece forţa de frekare este proporţională cu puterea care acţionează asupra corpului de ardere (puterea trimisă okomita PE direcţia de mişcare corpurilor relativ între ele).
  • Rechimbaţi frânele cu disc în maşină. Cu cât apăsaţi mai puverij pedala de frână, cu atât plăcuţele de frână Sunt the Ple Roţii, Cu Atât Mai Puterică Fricţiunea Deverine şi Cât se opreşte maşina mai Rapidă. Dar cu cât este mai putrič frecare, cu atât mai multă căldură elibrată, astfel încât plăcuţele de frânce Sunt încălzite cu o frânare ascuţită.
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 3
    3. Dacă Un corp este în mişcare, opriţi-l. Până în prezent, ja sam razmatrat frecare de alunecare, care apare atuncija când je mişcă Corpurile Reciproce Reciproce. Fricţiunea de frecare Este Multi MAI Mi Mică de frecare a Păcii, Adică Forţele Care Trebuie Să Fie DeptU Aduce Două Corpuri de Kontakt în Mişcare. Prin Urmare, este mai greu să Mutaţi UN subvenci dicil să le kontrolaui când se mişcă deja.
  • Petriceţi UN eksperiment simure pentru a înţelege diferenţa dintre fricţiunea alunecării şi frecării de odihnă. Puneţi Un Scaun PE Podea Netedă (Nu PE Covor). Asiguraţi-vă că nu postoji caciuc sau alte plăcuţe pecioarele skrbi îl împiedică. Îmningeţi scaunul pentru ao muta. Veţi promatra Că de îndată CE predaedintele Intrat în mişcare, deventit mai uşor să-l îmningeţi, deoarece fricţiunea alunecă între scaun şi podea mai puţină frecare de odihnă.
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 4
    4. Scapă de Lubifiere ître Două suprafeţe pentru a mări frekare. Lubrifianţii (Uleuri, vaselină şi aşa mai polako) Smanjenje în Mod Semnificativ forţare dentre corpurile de frecare, deoarece coefesseul de frecare între corpurile solide este semnificativ mai mare.
  • Petriceţi Un eksperiment simure. Aruncă mislite u Neul PE Celălalt şi Veţi promatra că temperatura lor crescut (S-au încălzit). Acum, Umeziţi-vă Minile şi Le Petroceţi Din Nou. Acum Nu Sunteţi doar mai Uşor să vă frecaţi Minile Unul pe celălalt, Dar Sunt încălzite Mai Puţin (Sau Mai Lent).
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 5
    Cinci. Scapa de Rulmenţi, Roţi şi Alte Corpuri de CALARE PENTU A SCAPA DE FRECARE de CARAREARE ŞI PENTU A Obţine FreCare de Alunecare, Care Este Multi Mai Putnici Primal (Astfel încât să Rostogolezi Un Corp Relativ la Celălalt Mai Uşor dec | ).
  • De Exemplu, imaginaţi-vă că aţi pus corpurile aceleiaşi mase în Sanie şi pe su căruciorul de roţi. Coşul Cu Roţi Este Multi Mai Uşor de Mutat (rulaaa Cu FreCare) Decat Sani (Alunecare).
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 6
    6. Creşteţi vâscozitatea tentului pentru creşte forţa de frecare. Fricţiunea su LOC NU NUMAI ATUNCI Când Se Mişcă Solide, CI şi în lichide şi pogled (apert apă şi aer). Frekarea între lichid şi solid depinde de mai mulţi faktori, de exemplu, vâscozitatea chiluidului - cu atât mai mare vâscozitatea fluidului, cu aea mai mare forţă de frekare.
  • De Exemplu, imaginaţi-vă că beţi apă şi miere prin paie. Apa având o vâscozite scăzută va trece cu uşurinţă prin paie, Dar Miebea, Care su o Vâscozit Mare, Va Trece Prin Paie Cu diificicilte (deoarece Mierazază pereţii Paiei).
  • Metoda 2 DIN 2:
    Tragova
    1. Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 7
    un. Creşte suprafaţa corpului. După cum sa menţionat mai jes, când se usucă în lichide şi pogled, aphare şi forţa de frecare. Forţa Care împiedică mişcarea corpurilor în lichide şi pogled se numeşte rezistenţă la înfăşurare (Uneori se numeşte rezistenţă la aer sau rezistenţă la apă). Parbrizul este Mai Mare, Cu o Creştere A Suprafeţei Corpului, Care Este îndreptată okomita PE direcţia mişcării corpului prin lichid sau gaz.
    • De Exemplu, lueţi Un concasor cântărind 1 g şi o feaie de ageaşi masă şi eliberaţi-le simultan. Crusyrul se încadrează imeediat peea, iar foaia de hârtie va ca coborî încet. AICI princiul parbrizului este Vizibil - supraţaţa Hârtiei Este Mult Mai Mare Decât CEA A Zdrobitorui, astfel încât rezistenţa la aer este mai mare şi hârtia cade peea mai lentă.
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 8
    2. Utilizaţi forma corpului cu un coeficijent de rezistenţă frontală mare. PE Suprafaţa Corpului, Care Vizează perpendiculul de Mişcare, se poed judca impedanţa frontală Nun Termeni Generali. Corpurile Diferitelor Forme Interacţionează cu lichide şi pogled în Moduri diferite (când corpurile se mişcă prin gaz sau lichid). De Exemplu, o placă plină rotundă a o rezistenţă frontală mai mare decat o placă sferică rotundă. Amploaarea Carecterizează Rezistenţa Parbrizului Corpurilor Diferitelor Forme se numeşte coefienul parbrizului.
  • De Exemplu, ia în rame je aripa avionlui. Format aripii aeronave se numeşte profil aerodinamic. Este o Formă Netedă, îngustă şi rotunjită, Cu Un koeficijent de parbriz mikrofon (aproximativ 0.45). Pe de altă parte, imaginaţi-vă că aripului su Forma Unei Prima Dreptungiuulare Pătrate. Na astfel de apipi, parbrizul arl-perpens (acest lucru este astvărat, deoarece coefesseul de parbriz al prismij dreptungiulare pătrate este de 1,14).
  • Zamislite intitulată Creştea Fricţiunii Pasul 9
    3. Utilizaţi Corpul Mai Puţin Raţionalizat. De Refulă, Corpurile Mari Ale Corpului kubični au o rezistenţă Ridicată a parbrizului. Astfel de corpuri au colhuri dreptungiulare şi nu sunt prethodi predvodi până la sfârşit. Pe de altă parte, corpul Formei Raţinatizate su margini rotujjit şi de obitelji îngustează până la capăat.
  • De Exemplu, overAţi o maşină moderă şi o ma aşină produsă cu câteva decenii în Urmă. Vechile Maşini au avut schiţe pătrate, Iar în stilul maşinilor moderne o mulţime de curbe nedede. Prin Urmare, Maşinile Moderni au o rezistenţă Mai Mi Mică de Parbriz, Iar pentru ei aveţi nevoie de motor mai mikrofon (cere CE implică Ekonomiibil de combustibil).
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 10
    4. Utilizaţi corpuri fără găuri. Oriciu organizam Smanjite parbrizul, deoarece dozvola ca aetul sau apa să curgă print-o astfel de gaură (Datorită Găurilor, Suplefaţa Corpului Este Redusă, perpendikular PE mişcare). Cu Atât Mai više prin Găuri, Cu Atât Parbrizul este Mai Mic. Acesta este motivul pentru Care Paraşutele Care Sunt Sunt Proisectate Pentru A CREA Parbrize Mari (pentru a încentini rata de toamnă), realizate Din mătase Durabilă, Uşoară Sau Nailton.
  • De Exemplu, Puteţi Mări Viteza Rachetei Ping-Pong, Dacă Daţi Mai Multi Găuri în EA (pentru Smanjite Suprafaţa suprafeţeja Rachetei şi, aspekt, Remitţi Rezistenţa la Parkriz).
  • Zamislite Intiturită Creştea Fricţiunii Pasul 11
    Cinci. Creşteţi Viteza Corpului PENTU Krewte Rezistenţa Parbrizului (Acest Lucru Este Valabil PENURILE DE ORICE ORICE ORIGE ORICE ORICE MATERIJALI). Cu cât este mai mare viteza obistului, Timpul Prin Volumul Mare de Lichid sau de Gaz Ar Trebui să treacă şi mai multă rezistenţă la parbriz. Corpurile Care Se Mişcă la Viteze Foarte Mari se confuntă cu un parbriz izmese, deci trebuie să fiendje întăriţi - Altfel Forţa de Rezistenţă îi Vam.
  • De Exemplu, Luaţi în se smatra Avionul de Crcetare Eksperimentală SR-71 - Construit în Timpul Războiului. Aceara aeronavă artia zburu la o viteză mare m = 3.2 şi, în Ciuda Formei Prodaja Raţinalizate, eksperimentat o Rezistenţă Frontală Enormă (Un astfel de Mare, Că Metalul Din Care Fost Realizat Fuselajul de Aeronavă, Extins Atuncija Când Esthe încălzit în thipul frecării).
  • sfaturi

    • Nu Uitaţi Că cu frecare este eliberită o mulţime de energie sub for. De Căldură. De Exemplu, Nu At Singeţi plăcuţele de frână de maşină imediat după frantare!
    • Reţineţi Că Punctele Forte Rich de Rezistenţă lonac Duće la dirugerea corpului în mişcare în tekućine. De Exemplu, Dacă în Timpul Unei Plimbări pe barcă în apă (astfel încât suprafaţa să să fie îndreptată okomita pe pee mişcarea Barcii), Apoi, Cel Mai Probabil, Placajul se va ru rupe.
    Slične publikacije