Cum să diagnosticaţi o tulbure de persoratirajte disociativă

TULBURAREA de Personirajte disociativă divizată se manifest în împărţărţirea personaliteităţii Unei persoane în Mai Munte Personalităţi Care Trăiesc. Drl se dezvoltă apsea ca Urmare a rănilor emoţionale în copilărie. Acaastă TulburAre provaacă confonfort şi confuzie atât de la pacientul însuşi, cât şi de încorkurător. DACă Bănuiţi Că Puteţi Avea Un Drl, Acordaţi Atenţie Simptomelor şi Semerner DeranJante, Aflaţi Mai Multer Desprea.

Pasi

Agea 1 DIN 5:
Detektarea simptomelor
  1. Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburarea de persoratirati diseciativă
un. Analizaţi-vă conşrtiinţa de sine. DRL Osobni su câteva državna osobnost odvojena. Aceste stanje postoji înttr-o singură persuană şi se manifestcija alternativ, Iar Pacituala Nu-şi aminteşte anumite period de thip. Existenţa Mai Multior Personităţi Poate Crea Confuzie şi Tullbure în Auto-identitatea Pacientului.
  • Luaţi în rastuć "Comutatoare" Personalăţi. Pentru se referenci la Schimbarea svărilor personale, termenul este utilizat "Comutare". În Suferiinţa de burghie, astfel de comutare se întâmplă în mod regulati. Schimbarea între svările personale Pote Appărea Atât în ​​Câteva Seunde, cât şi în decurs de câteva rude, Iar Şedea întrea întri-o Stare Separată Poete Fi, de asemenea, Diferită Pentru Diferiţi Oamen. Uneori înconjuraaaarea Pote promatra Komutarea Prin UrmăoArele Karakteristry:
  • Schimbarea Mormintelor de tona / Voce.
  • Frecventte Clipeşte, CA şi sper o persuană se obişnuieşte cuiluminatul.
  • Schimbarea Generalău A comportamentului sau a Stării Fizice.
  • Schimbaţi caracteristicil sau expresia lica.
  • Schimbaţi Cursul Gândrurilor Sau Razgovor Fără Condiţii Preareabile Sau Din Motiv Externe.
  • La Copii, Prezenţa Priedenilor Imaginari şi atur flandeziile şi reñincarările nu reprezintă o dovadă a expoenţei mai multior Stări personale şi a DRL.
  • Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburrea de persoratio deseciativă pasul 2
    2. Acordaţi Atenţie Schimbărilor de SuparteAre în Starea şi Comportamentul emocijal. În Suferiinţa Drls adsea Schimbări puterrnice în Stare emocională (emoţii manifestirati), Comportamenta, Conştiinţă de Sine, Memorie, Percepţie, Gândire şi Senzorick.
  • OamenII CU DRL UNEORI POT SCHIMBA Dramatic Subiestel Razgovor Saulsul Gândurilor Lor. Este, de asemenea, dicil pentru ei s concentreze atenţia pentru o perioadă Lungă de thip, Ele Sunt apsida Adsea Incluse în Razversie, "Cade Afhară" Din el.
  • Imaginea intitulată Ştiu dacă aţi fă cut sau tulburaarea de persoratiate diseciativă pasul 3
    3. Luaţi în rame je încălcările memoriei. Drl Este însoţită de Probleme Semnifitive de Memorie: Pacienţii Sunt Greu de Reţinut Raćivele, DE ZI ZI, Datotele personale važnosti sau još traumatice.
  • În tipul de Memorie Cu Memorie, Drl Difleră de Uiteaa Chaindţională. DACă aţi Pierdut Cheila Sau Aţi Uitat Unde Unde maşina parcată, nu se. Persoanele Cu Drl Sunt Promatrati Defecţiuni grob în Memorie - de Exemplu, Ei Nu îşi pot AMINTI ADUCA CEETIMENTTE DESTAL DESTER.
  • Imaginea intiturită
    4. Acordaţi Atenţi Gradlui de Tulburui. DRL Este Diagnosticat Numaa în Cazurile în Cazuri Cure Cazuri VimPomele Duc La încălcări Semnificative în Domenile Sociale, Professional Şi în Alte Domenii Ale Activităţilor Zilnice.
  • Sunt SimpPomel Care AU Eksperimentation, Problem de Memorie) Sunt DIFIFULTţŽA serije?
  • Vă confuntaţi cu problem seriose în Şcoală, la locul de mucnă sau la domiciliu?
  • Simptomele Fac Comunicare Normală şi Prienie cu înconjurăare?
  • Agea 2 DIN 5:
    Stabilirea Diagnosticului
    1. Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburarea de persoratiate diseciativă
    un. Consultaţi Un psiholog. Singura Modalitetate Fiabilă de odredi Dacă Suresiţi de Drl este de a Trece o ispitanik Psihologică. Persoanele cu TulburAre diseciativă Indivizilor Nu şi acestesc întotdeauna aceste svări personale eksperimentirati de ei. Având în Vedere Acest Lucru, Pacienţii Cu Drl Nu lon fi conştienţi de prezenţa mai mnoštvo Mlosholsităţi, CEA CE Complică Foate Magnogic Neovisno.
    • Nu încercaţi să vă dijagnostici-vă. Pentru a određivanje dacă aveţi Un Drl, Trebuie să contacaţi UN-a. Numai Un psiholog sau psihiatru profesionalist este capabil să dijagnostici aceasteră boală.
    • Găsiţi Un Psiholog sau psihoterapeut Care Se Spealizează în Diagnosticul şi Tratamentul.
    • Dacă Sunteţi Dijagnostička de Drl, Vă Puteţi odlučuje, indiferentno Dacă Aveţi Tratament. Cereţi unui liječnik să recomande un psihiatru adecvat.
  • Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburrea de persoratio deseciativă pasul 6
    2. Isključiti probabilitateju otubu. Uneori, Drl-Urile SurEferde au Problem Cu Memoria şi excitaria derinktă, Care Poate Fi Cauzată de Alte Boli. Este Necesar Să Fii ExamInaţi de UN lijek (de Exemplu, Terapeut), Care Poate isključiti Probabilitatea Unor Astfel de Boli.
  • De asemenea, şi probabilitatea de tullbure datată luării de twpoarnţe psihoaktivan. Drl nue este asociat cu dips în memorie datoră abuzului de alcool sau ustrajne outxicaţiei de către Alte Subdanže.
  • Dacă întâmpinaţi Orice atakuri sau Convullsii, Consultaţi Imediat Un. Aceara inchingă o boală gravi care nue este direct legată de Drl.
  • Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau Tulburaarea de persoratio deseciativă
    3. Bursiat strpljenje. Amintiţi-vă că drl dijagnostika Durează ceva Timp. Uneori păpuşă bolnavă ajs dijagnostika. Principealul motiv pentru aceara este că mulţi omeni cu Drl au alte Mentale, cum ar Alle Depresia, Tulburea de Straumatic post-traumatic, Tulburea Alimentaăă, Tulburea de Sonn, Tulburea de Somn, Tulbuzua de PUTKă. Simptomele Acestor Boli Sunt aprodacija ASUPRA Simptomelor Drl. Prin Urmare, Medicul Durează Ceva Timp pentru a Paspainul lyainte de PUNE dijagnostički finale.
  • Nu conta PE dijagnostički imediat la prima Prima Vizită LA stručnjak. Cel Mai Probabil, Pentru Un Diagnostic, Vor Avea Nevoie de Mai Multi Vizite la Medici.
  • Asiguraţi-vă că Informaţi specialistul despr sumnjičari DVS. Cu Osiguriranje la Drl. Acest Lucru Va Ful Mult Mai Uşor pentru dijagnostički, deoarece un specijalist (Psiholog sau psihiatru) va estea să vă întrebe imediat întrebările crece şi să vă urmaţi comportamentul.
  • Nu Ascende Nimic de la Medic. Informaţile Mari PE Care Le VA Avea, Cu Atât Mai Precizna grafička dijagnostika.
  • Atea 3 DIN 5:
    Recunoşterea Semnenor de anksietate
    1. Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburarea de persoratio deseciativă pasul 8
    un. Fioi atenţi la alte simptome şi semene de Drl. Există Multe Simptome Drl Concomtentente. Deşi Alte Simptome nu lon fi necesesare pentru dijagnosticirati, S-AR RATEA Să SE manifeste atuncija când Drl.
    • Faceţi o Listă cu za toide simptomele cu iskustva. Acearaă liste v. Va ajuta să aflaţi mai Multi Despr Boale DVS. Când vizitaţi Un psiholog, argtaţi-i o liste compilată.
  • Imaginea denumită Ştie dacă aţi fă cut sau Tulburea de perspektivite diseciativă pasul 9
    2. Luaţi în rastu u Trecutul DVS. Traumatska. De obitelji, Drl se dezvoltă ca rezultat al văutămărilor şi violenţei emoţeionale teški. În kontrast, de exemplu, de la Thriller "Cucu bau", În careia căreia kapari o Tulbure Mentală Bruscare CA Urmare Doživio je Traumatice prenosiv, Drl Se Dezvoltă, de Obicei, Din Cauza Umilinţei Constanta Şi A Cirkulaţiei Slabe. De Reful, Drl este format CA un mekanizam skrbi vizează depăşirea multior ani de violenţă emoţională, fizică sau seksualne eksperimentată de o persuană în copilărie. Aceara este, de tvrtke Obicei, o iskusni experienţit foates dicilă: de exemplu, violul regulati al părintelui sau răpea şi violenţa pentru o plunngăriodă de thisp.
  • Violenţa actului unică (sau oacum Nezandadni) Nu Provoacă Drl.
  • Uneori Simptomele Bolii Apar în Copilărie, Dar Boala în sine este dijagnostički înttra-o persoană la vârta.
  • Imaginea intitulată Ştiu dacă aţi fă cut sau tulburaarea de persoratio deseciativă pasul 10
    3. Urmaţi ezecurile Din Memorie şi amnezie. LA "Eşecuri în memorie" O Persoană se detectiază brusc înttr-Un loca, Dar Absolut Nu-şi aminteşte ce întâmplat de Ceva Timp înainte de el (de Exemplu, ieri sau dimineaţa din aceaşi zi). O astfel de afecţiune este slično cu amnezia, în care o persoană Pierde cunoştinţă despr el însuşi şi amintiri ale trecutului său. Ambele Državni Cauzează SuferInţe grob, deoacece lice dicilă autoidentificarea şi controllul asstul asqua acţiunilor DVS.
  • Obţeneţi kurnal şi înregistraţi-vă problemele de Memorie Cu el. Dacă Fascoperiţi Brusc Că nu vă a amintiţi c au fă izrezati doslovcu cu câteva minuta în Urmă, blokaţi acest caz în jurnal. NotAţi podaci, ora şi ultimal lucru ple care îl amintisiţi. Acest Lucru Va ajuta la identifikacija Modelelor şi Posibilele Declaanşatoare Care Duc la Aster de epizoade. Dacă nu vă deranjează, puteţi argeta aceste înregistări psihologului.
  • Imaginea intitulată Ştiu dacă aţi fă cut sau Tulburaarea de persoratirajte diseciativă pasul 11
    4. Acordaţi Atenţie Disocijaţieiei. Disocierea este sentiment desceff DIN Corpul DVS., Mediul, sentimele şi amintirile. Feicare Dintre Noi Din Când în Când, Experimentăm Disocierea La Un Un Un Grad Sau Alta (de Exemplu, îN Timpul Unei LECTI LORTISITOARE, CLEN DE Clopot de Şcoală se. Cu toite acestea, persoanele cu disecieri de the the the the the drom mai des, Iar După Aceara, totuşi "Treziţi Din Somn". Cu o astfel de disociere, se pare că o persuană pare să şi urmărească corpul de la.
  • Agea 4 DIN 5:
    Informaţii de Bază despre boală
    1. Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburrea de persoratio deseciativă pasul 12
    un. Aflaţi despreile speciale necesesare pentru dijagnostičke DRL. DACă Ştiţi kriterij egkriile dentru boală, acesta va ajuta să deternaţi dacă aveţi nevoie de UN ispričati psihološki pentru vă potvrda Preokupările. Konform Ghidului de Diagnosticare şi Statistică prificit Tulburările Psihice Ale DSM-5, Care Sunts Psihologii Uniia Dintre Prinderrelele Instrumente de Diagnosticare, Pentru Dijagnostička DRL, este necesesară. Înainte de efectua UN dijagnosticirati al DRL, TREBUIE Versificate Tate Cinciriirii Urmăare:
    • O Persoană Ar Trebui să Aibă Două Sau Mai Multi Državna osobna osobnost Individual, Care Depăşesc domeniul de aplicare Al Normalor Sociale şi Cukulturale.
    • Pacientul Trebuie Să Experimenteze Probleme de Memorie Repetate: Eşecuri în Memorie şi incapacitatea de a-şi amimente de-cu.
    • Simptomele Complică în Mare măsură activitatea de zi cu Zi (la locul de Muncă, La Domiciliu, în Relaţii Cu Alte Persoane).
    • Tulburea nue este asociată cu pacctica religioasă sau kulturnim asortimanom înttr-UN SENG-om.
    • Simptomele nu sunt o consecinţţe abuzului debtwportţe psihoaktivan sau de altă boală.
  • Imaginea intitulată Ştiu dacă aţi fă cut sau tulburarea de persoratio deseciativă pasul 13
    2. Amintiţi-vă că drl nu este atât de Rar. De obitelji, Drl Este Upotreba o Boală Mintală Faarte Rară PE Care Unifel Surăă. Cu toite acestea, studial sferte au arătat că, de fatt, această Tulbure se Găseşte în 1-3 la Sută dintre Omani, Adică Multi Mai des desât esthe Obişnuită să se gāncească. Trebuie amintit că gravitatea tulburării poate varia în interlem destul de larg.
  • Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburaarea de persoratio deseciativă pasul 14
    3. Reţineţi Că Drl Este Mult Mai des Diagnosticat la Femei Decât la bărbaţi. Este legată de condiţiile Sociale sau cu fappla că femeile mai des tăieşte violenţa în copilărie, dar sunt dijagnostika. Dar Sunt DE 3-9 Ori mai des desât la bărbaţi. Mai višestruki, postoji 15 şi mai Multi Stări personale în Mijulocul Femeilor Care Sură de Femei, în Timp Ce bărbaţii Sunt doar aproximativ 8 ani.
  • Atea 5 DIN 5:
    Miturile ipotecare
    1. Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburaarea de persoratio je deseciativă pasul 15
    un. Amptiţi-vă că drl este o Boală mintală Reală. În ultimai ani, au equat mult discuţii cu ovatire la fibilitatea tulburgrilor de persoratiate diseciativă. Cu toite acestea, psihologii şi omenii de ştiinţă par să.
    • Film populare, cum ar fi "EU, DIN Nou i Irene", "Klub de dira" si "Sibilă" ADUS MAI više BOPână la sfârşitul confuziei în prezentarea publikaului larg desprea Drl, deoarece Prezintă Forme fiktivna şi ekstremna acesei boli.
    • TULBURAREA de Personirajte diseciativă nu se manifest atât de brusc şi Şntrtra-o formeă atât decentuată, aşa cum se arată în mod şe Şale şi nu ducearea înclinaţiilor gruda.
  • Imaginea intitulată Ştiu dacă aţi fă cut sau tulburaarea de perspektivite diseciativă pasul 16
    2. Reţineţi Că Drl Nu uključuje amintiri false. Deşi se întâmplă că omenii eksperimenttează amintiri lažni cu probleme Incorecte Din partiju Psihologil Slab pregătiţi sala sub hipnoză, pacienţicu cu dr uită pjenavica rar violenţa suferită în trecut. De Regult, Suferţa de Dr Don suferit o iskustvo experitţă traumatică atât de grea şi pe term pluća încât nu sunt sunt capabili să suprime peplin şi să înlocuiască amintirile lui de la conşrtiinţa lor despr el - ei lonac uita ceva, Dar nu toţi.
  • Psihologul bine pregătit şTie CE întrebări ar Trebui să fie întrebate pacientului, astfel încât să nu postoje amintiri false.
  • Drl este Supusă unui tratament sigur cu metode de psihoterapie, Iar Starea Multior Pacienţi SA îmbunătăţit Semnificativ După Sesiunile Psihometpeutice.
  • Imaginea denumită ştie dacă aţi fă cut sau tulburarea de persoratio deseciativă pasul 17
    3. Drl este diferite de prezenţa altualului ego. Mulţi Susţin Cău au mai Multi Persityităţi, deşi înseamnă, de fatt, alter-ego-ul lor. Alter-ego este o doua persuană ficţională, care este folsită de o persoană pentru a acţiona şi de a je comporta comporta. Mulţi Suferinzi Drl nu Sunt PE Deplin Conştinţi de Diferitele Lor Stări personale de Amnezie Parţială, îN Timp CE Omanii Cu Numaa Că îşi Dau Seama de Că Doua Personatetite, CI Şi o Creează în Mod Deliberat.
  • Alter-ego su slavirentţţi cum ar fi eminemi (Slim Shadi) şi Beyonce (Sasha Firs).
  • sfaturi

    • Dacă Aţi Găsit Unele Dintre Simptomele de Mai Sus, aceara nu înseamnă că aveţi o personalizirati Divizată.
    • Mecanismul Tulburării de persoratirati disociativă protejează copilul de răniri recurente în copilărie, dar în thip el încetează să lucreze. De acea, o persuană aredbează Medicilor La Vârta Adultă, Când înţelege Că nu Poate Lice Faţă în Mod Nezavisni Bolii.
    Slične publikacije