Cum determinal Dacă Sunteţi Bolnav psihic

Deşi Mulţi Oamen Red Că Baala Mintală Este Rară, de Faapt, Nu Este. În feicare an, aproximativ 54 de milione de Americani se confuntă cu tulburări psihice sau boli.Tulburările mintale afectează 1 DIN 4 Persoane Din întreaga Lume întrija-o anumită etapă vieţii. Multe Dintre Aceste Boli Pot fi Tratate Cu Medicamente, Psihoterapie, Dar Dacă le Pierdeţi Fără Atenţie, Pot Ieşi Cu Uşurinţă DIN kontrola. Dacă Credeţi Că este Posibil să Aveţi Semne de Tullbure Mentală, cât mai curren Posibil, vă rugăm să contacaţi Un specijalist kalificat.

Pasi

Agea 1 DIN 3:

Konceptul de Boli mintale

un. Înţelegeţi că boala mintală nu este vina ta. Societatea Condamnă Adesea Boala Mintală Şi CEI Care Sură. Nu este adevaat. Dacă Aveţi o Boală mintală, este rezultatul svării de sănătate şi nu defecţiunilor personale sau altceva. Un Medic Sudionik Cu Experienţă Sau Specialist în Domeniul sănătăţii mintale nu ar trebui să vu. Dau să vă simţiţi ca şi cum aţi vina în baala ds. Nici împrejurimile, nici tine.

Imaginea intitulată ştie dacă sunteţi bolnav psihic pasul 2

2. Luaţi în raste Posibilele Factorti de Risc Biologici. Nu postoji jungură cauză bolilor mintale, dar efekt mulţi factorti biologica skrb Sunt cunoscuţi sherereze cu reacţiile chimice ale creeirelui şi să Collueie la dezechilibra.

Predispozitie Genetica. Unele Boli Mintale, cum ar fi schizofrenia, tulbund bipolară, depresia, profund legată de genettică. Dacă Cineva Din Familia ta fost Diagnosticat Cu Boli Mintale, Atuncija S-AR Vuia Să Fi mai Susceptibil La Dezvoltarea Unei Astfel de Datorită Structureurii Genetica.

Încăcarea fiziologică. Daute, de Exemplu, Leziuni grob Ale Capului sau Efectele Viruinelor, Bakterior Sau Toxinelor în Perioada de Dezvoltare Intrauteltină, Duc la Boli psihice. De asemenea, Abuzul de Medicamente Interzise şi / Sau Alcool Poate provoka sau Agraava Boala Mintală.

Boli Cronice. Bolile cronice, sperma ar ar-arfiruul sau Alte Boli Prelungite, Sporesc Riscul Tulburărilor Mintale, sperma ar a anksietatea şi depresia.

Imaginea intitulată Ştiu dacă sunteţi bolnav psihic pasul 3

3. Înţelegerea Posibili factorti de Risc de Mediu. Unele Boli Mintale, sperma ar-anksietatea. Osobni şi de Sentiment de Bunăstare. Şocurile şi lipsa de stabilizirati lonac provoka sau agaala boala mintală.

Evistenţe de viaţţ sfisticirati. Situaţiile ekstremni de emoţionale şi interesnte pot provoka o boală mintală la om. Ele lonac frekvencija în acest trenutak, cum ar ar ar-arfi pierterea iubitului sau întârzierea, de Exemplu, în IStora violinţei Sexual Sau Fizice. Suradnik La Ostilităţi sau în Brigada de Urgenţă Poate Collui, de asemenea, la dezvoltarea bolilor mintale.

Strazi. Stresul Poate Exacerba o Tullbure Mentală şi Poate provoka Astfel de Boli Psihice ca Depresie Sau Ansietate. Sărbători de Familie, dificelcaţi FinancilAre şi Probleme La Locul de Muncă - Toate Acestea Pot fi o Sursă de Strazi.

Singurătate. Lipsa Legalurilor Preokrenut Către Sprijin, Prieni suficienţi şi lipsa comunicării sănătoase comunieie la airliţia sau exacerbarea tulburărilor mintale.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 4

4. Cum se determină semnele şi simptomele de avertizare. Unele Boli Mintale Apartraj de la naştere, Dar Restul se manifest în Timp Sau Apart Dedul de brusc. Urmăoarele Sunt Simptome Care Pot Fumne Preventivno Ale Bolilor Mendale:

Senzaţaţie de tristeţe sau iritabilitirati

Jenă sau dezorientare

Senzaţaţie de apatie sau lipsă de interes

Creşteja Anksietieţii şi a mâniei / ostilităţii / cruzimii

Frića / paranoja

Incapacitatea de a emoţile

Difultăţi de Scsaore

Difultăţi în răspundere

Monodă sau înstrainarea Socială

Probleme Cu Somnul

ILuzii şi / sau halucina

Idei ciudat, ekstrem de sau îndepărttate dinriti

Alcool sau abuz de droguri

Schimbări Semnificing în Natura Nutriţiei sau în intrarea Sexală

Gânduri sau planuri de sinucidere

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 5

Cinci. Identifikacija Semnenea şi simptomelor de avertizare fizică. Uneori, Semnele FIZICE POT SEMNALE DE AVERNALE CU NAVIRES LA PREZENTA UNEI Boli Mintale. Dacă Aveţi SimppTome Care Nu Trec, Savjetnik Asistenţa Medicală. Preventivna simptomela, uključujući:

Obodă

DURIRU DE PLAĆE ŞI / SAU PEIEPT

Palpitatiile Inimii

Gură uskată

Probleme Cu Digestia

DURRERI DE CAP

Transpiţie crescută

Schimbările Semnificitive Ale Greutăţii Corpule

Ameţeală

Tulburări grob de Somn

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 6

6. DeterInaţi Cât de grob Sunt Simptomele DVS. Multe Dintre Aceste Simptome se manifestă ca răspuns la parmentele de zi cu zi zi zi şi, prin Urmare, Nu Indici Neapărat Că Sunteţi Bolnav bolniv. Ar Trebui să aveţi un motiv să vă Faceţi Griji dacă Nu Trec, şi, Mai Važno, Dacă afectează negativ Funcţitatea vitală zilnică. Nu vă fie frică să solitaţi asistenţă Medicală.

Atea 2 DIN 3:

Apel Pentru AJator Profesional

un. Luaţi în rast je da je tipurile de asistenţă Disponibilă. Există Mulţi Spealişti Calificaţi în Domeniul sănătăţii mintale şi, deşi rolurile lor se intersectază adesea, Feicare Sferăere su propriile karakteristici.

Psihiatrii Sunt Medici Care Au finalizat rezidenţa psihijatrică. Aceştia Sunt CEI Mai Calificaţi Spealişti în Domeniul Psihologiei şi, de Refute, Este Cel Mai Bine Capabil Să vă Ajute Să Monituražaţi Medicamenele Pe Bază de Predcripţie Medicală. Ele Sunta, de asemenea, upute în dijagnostički bolilor mintale, inclusiv teški, cum ar ar ar-arc schizofrenia şi tulburarea bipolară.
Psihologii klinici au o diplomă de doktorat în psihologie. De Reful, Au Terminat Rezidenţa sau autut Un stagiuu în Institucije Medical Psihiatrice. Ele lonac Dijagnostika Borile Mentale, pot APLICA Teste Psihologice şi lonac efectua psihoterapie. Dacă nu au o licenţă specijaliteta, ei, de reguliraj, nu lonac Scrie Numiri.
Suroril Medical Psihiatrice Ale Unor Califificări Mai Mari au cel Puţin Gertal de Masterat şi au educaţaţie Specială în domeniul psihiatriei. Ei lonac Dijagnostika Borile Mentale şi lonac prescrie medamente. În Unele Cazuri, Ei lonac, de asemenea, să efectuezes psihoterapie. În Funcţie de Statea în Care Locuiţi, este necesar să lucraţi înt-o Pereche Cu Un psihiatru.
LucRătorii Sociali Au Cel Puţin Diploma de Masterat în Sfera Socială. Asistenţii Sociali CerticeAţi Surăă Un stagiuu sau Rezidenţă în Institucija Medical Psihiatrice şi FormArea în Domeniul Consiliiii Psihologice. Ei lonac TRATA, Dar nu lonac prescrie Medicamente. Ele Sunt, de obiteljii, familyiribate Cu sistemele şi Resurlele sprinjinului javnost.
Consultanţii au o diplomă Ştiinţifififică în consiliere şi, de Refulă, STAU îN SCII. Ei, de Currentă, se speciasează ca dependenţa de proguri şi abuz, deşi servicile de consuze. Ei nu lon Scrie Medicamente, Iar în Multi Au Au au au nici un drept de dijagnostika boala mintală.
Terapeuţii, de Refulă, Nu Trecând O pregătire Entinsă în Domeniul psihiatriei, Dar lonac atribui Droguri şi, în Plus, vă Vor Ajuta să vă controlţi în mod cuprinzător sănătatea.

Imaginea intitulată Ştiu dacă sunteţi bolnav psihic pasul 8

2. Du-te la lay. Bolile mintale, sperma ar-anksietatea şi depresia, sunt adsea tratate efectiv cu Medicamente PE Care Medical DVS. îl lonac spir. Spuneţi Medici MEDUMULUI DESPR Simptomele DVS. şi împărtăşiţi provocările cu Care vă îngrijoraţi.

Medicul Umnoavoastastasta Vă Poate konzumira LA UN Specijalist Psihiatric Calificat DIN Dan Suvs.

Stabilirea OFCICLINA INUI dijagnostička psihijatrijska este necesară pentru persoane pentru organelor sprinului društvene al dizabilităţii mintale şi asiguraţi-vă că Sunteţi în Baza ProteCECAIei Legii Preninda.

Imaginea intitulată Ştiu dacă sunteţi bolnav psihic pasul 9

3. DictorAţi Company dvs. De asigurări. Dacă Locoţi în Sua, Atuncija Cel Mai Probabil plătiţi pentru asigurarea Medicală. Apelaţi-Vă Comnitia de asigurări şi întrebaţi Informaţile de Kontakt Ale Psihiatrilor DIN Dans., Care vă lonac capta ca parte programulUi DVS. De asigurare.

Asiguraţi-vă că specificaţi toide condiţiile speciale Ale programulUlui DVS. De asigurare. De Exemplu, este Posibil să fie necesar să primaţi de la Medicul la Un psihiatru sau Poete exie o limitau a numărului de terapie de Terapie.

Dacă nu Aveţi asigurări de sănătate, Găsiţi Centrul de psihiatrie Locală în Zona SA. Astfel de Centar Pot Ofri Astorea Un Tratament Liber Sau IEFTIN CU persoane Cu Venituri Mici sau neaacigus. În Unele Universităţi Verore şi Şcoli Medical, postoje Şi Clinike Ieftine.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 10

4. Înscrtţi-vă pentru recepţie. În funcţie de zona dvs., Este Posibil să trebuiască să aşoteptaţi Un psihiatru de la câteva zile până la câteva luni, deci vă înscribrtţi cât mai curren posibil. Cereţi să vă ardeţi pe lista de aşoteptare, dacă aveţi posibilitatea de ajunge la Recepţie Mai Devreme.

Dacă Aveţi Gânduri sau Planiri de Sinucidere, Contaceţi Imediat. Puteţi Apela GRATUIT Linia naţională de prelazite sinucidei, Care Este Disponibil în Jurkul Oluor şi Fără Zile Libere. În plus, puteţi contacta serviciul de salvare uvesti 911 (sau la numărul DVS. Lokalno).

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 11

Cinci. ÎNtreabă întrebări. Nu Trebuie să vă fie ruşine să puneţi întrebări psihiatrului ds. Dacă nu înţelegeţi ceva sau doriţi să clarificaţi, întrebaţi. De asemenea, trebuie să întrebaţi despr post posibilele opţiuni de tratament, sperma ar ar ar forma şi durata tratamentului şi care lon alea nevoie de Medicamente.

De asemenea, Ar Trebui să înveţi de la Un un liječnik CE puteţi lice pentru a promovati procesul. Deşi nu puteţi trata singur bolile mintale, dar postoji jucruri Ple Care Le Puteţi Face Pentru Ajuta să vă îmbunătăţiţi sănătatea mintală. Diskutaţi-vă cu lijekova dumbevoastastasta.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 12

6. Luaţi în raste Relaţia DVS. Cu Medicul dumbevoaastriră. În relaţia d. Ar Trebui să vă simţiţi în Sigurantan, Priedeos şi ConfortAbil. În thispul premit vizite, probabil vă simţiţi pjenastog lipsare depărare. Medicul Vă Poate întreba întrebări incomode sau vă poete cere să vă gândiţi la areme nepăcute, dar totuşi el / acest acest lucru pentru a vă simţi îiguranţă Cea creciaţi Ş.

Dacă nu vă Simţiţi Confortabil După Mai Multi Sesiuni, Puteţi Trece Mai Polaže. Nu Uuitaţi, este Posibil să trebuiască să aveţi o afacere pe term plung cu el, astfel încât Medicul dumboavoastastastri trepta.

Atea 3 DIN 3:

Cum Să Faceţi Faţă Bolii Mintale

un. Nu vă condamnaţi Niciodată. OamenII Care Surăe de Boli mintale, de eximplu, depresia sau anksietatea, simt că ar trebui să fie capabili să "scape de obitei". Cu toite acestea, la fel cum nu vă aşteptaţi să "scapi" de la dijabet zaharat sau boli de iimă, nubbuie să vă cărednaţi pentru că lucraţi cu o boală mintală.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 14

2. Instalaţi dating la Suport. Zoite, în Posebna acele persoane Care Seau de Boli mintale, este važna să aveţi cunoştinţe Care Le acceptă le sprijină. Pentru a începe cu, poee fitieni şi familie. În plus, postoji munter grupuri de sprijin. Găsiţi Un grup de Suport în Zona DVS. Sau Prin Internet.

Puteţi începe cu alianţa naţională bolilor mintale (Nami). Su direktor UN-a de Regetinţă şi Suport Al Suportului.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 15

3. Ia în se smatra Meditaţia sau Creştea conşrtiinţei de sine. Deşi Meditaţia este imposibilă înlocuiireaa asistenţei kampifirati unui specijalist şi / saua unui tratament cu medicamente, DAR VA Ajuta la Combatea Simptomelor Anumitor Boli Mintale,. Conşrtiinţa şi meditaţija subliniază Invesponţa usvojitiării şi prezenţei, skrb ajută la facilitea stresui.

În Primul rând, va fi util să kalificataţi Un specijalizirati kalificat de meditaţie sau conşitientizare şi apoi să continuaţi neovisni.

Sfaturi pentru a învăţa sperma să meditezi pot fi găsite în nami, meio klinike PE heingtomedit.Org.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 16

4. Jurnal de Conducere. Păstrarea Jurnalului gândurilor şi experientţelor DVS. Vă poate ajuta în Moduri diferite. REAMINTIND Gânduri Negativna Sau Anksietate, Puteţi OPri ascuţirea lor. URMărirea Motivelor Care Cauzează anumite iskustvo sau Simptome vă Vor Ajuta Psihiatrul sudionik Să vă Isonere Un Tratament Muply. De asemenea, vă va dozvola să vă exoţile înttr-UN mod Sigur.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 17

Cinci. Susţineţi o Dietă sănătoasă şi Un mod de Effor. Deşi Dieta şi ExerIţiul nu lonac Preventi Boala Mintală, Dar Cu ajuture Acestora, Puteţi kontrola simptomele. În Cazul Unei Boli Psihice Teška, de Exemplu, na shizofrenie sau Tulbure bipolarăe, este deosebit de važan să să Cadă Događaj Şn Jos.

Dacă sureriţi tulburări, de Exemplu, anorexia, bulimija sau supraaminamentarea exsesivă, atuncija este posibil să fie necesesar să fii deseit de atenţi la Modul de Dietă Şi de ExerIţii FIZICE. Faceţi Cunoştinţă cu specijalizirana pentru a asigura că deţineţi natura nutriţiei sănătoase.

Imaginea intitulată Ştiu Dacă Sunteţi Bolnav Psihic Pasul 18

6. Limitaţi consul de alcool. Alcoolul este UN UN-i UN-i UN-a je utjecaj UN-a. Dacă aţi întâlnit o astfel de boală, sperma ar ar ar ar je freeseia sau abuzul de droguri, atuncija de la alcool ar Trebui să refuzaţi dovršiti. DACă încă chalăm alcool, beţi în cantităţi umjereno: de Regultă, este 2 Pahare de Vin, 2 Beri sau 2 Pahare de Alcool Puterrnice PE Zi pentru Femei şi 3 - pentru bărbaţi.

În Timp Ce Luaţi anumite Medicamente, Alcoolul Nu Poate Fintilizat Deloc. Diskutaţi cu Medicul dumbevoastaastrir, scriin Tratamentul, cum să fii trataţi cu medicamenele DVS.

sfaturi

Dacă Puteţi, Cereţi unui Prieten de încredere sau Unei persoane de la rude să vă însoţească înspul premijer vizite. Ei vă vor ajuta să vă calmaţi neviki şi vă vor sprijini.
Cu AJOUTOR Specialiştilor Calificaţi, Tratamentul DVS. şi alegerea stilului de viaţă ar Trebui să se bazeze pe dovezi ştiinţifice şi Medical. Multe fonduri "de Casă" Din Borile Mintale Nu Ajută Sau Pot Ajuta sau Deloc, Iar Unii lonac chiar să legram.
Societatea Condamnă apsia bolnavii mentali. DAC NU Sunteţi Incomod Cineva îMăRtşşiţi Informaţii Despr Baala DVS. Mentală, Nu Faceţi Acest Lucru. Găsiţi Omeni Care vă Vor Sprijini, o Vor Lua, cere CE este şi Aveţi Grijă de DVS.
DACă Aveţi Un Prieten sau o Persoană apropiata, Surăă de o boală mintală, Nu o Condamnaţi sau nu încercaţi să Spuneţi "doar încercaţi". Oferiţi-i dragostea DVS., Atitudinea şi sprijinul binevoitor.

Avertizări

Fără Tratament Adecvat, Multe Boli Mintale Pot Exacerba. Apelaţi Cât Mai Curren Posibil.
Dacă Aveţi Gânduri sau Planiri de Sinucidere, Contacaţi Imediat pentru ajutor.
Nu încercaţi să trataţi o boală mintală fără a precurge la asistenţă productională. În Caz contran, Stara Pacientului SE Pote Agrava şi provoka vătămări grob pentru dvs. şi a Altaora.