Cum se calculează masa atomică

Masă atomică Numită Suma Maselor Tuturor protonilor, neutronica şi a elektronirani, dintre Care Unul sau Un alt atom sau moleculă este. Usporedni cu protoni şi neutroni, masa de Electroni Este Foaarte Mică, deci nu este luată în rast în kalcule. Deşi Acest Lucru Este Incorect DintR-UNTROTTE DE VEDERE Formalno, apsea Acest Termen Este Folosit Pentru Desemna Masa Atomică Medie Adotorica Izotopilor Elementului. De fatty, aceara este o masă atomică relativă, numită şi Greutat atomica Element. Greutatea Atomică Este Valoaarea Medie Maselor Atomice A Voktor Izotopilor Elementului Găsit în Natură. Chimistii ar trebui să facă distinkţia între aceste două tipuri de masă atuncija când îşi îndeplineşte activatea - valoaaa ink conrectă masei atomice poete, de Exemplu, Să Conducă La Un Rezultat Pentu.

Pasi

Metoda 1 DIN 3:

Găsirea Masei atomice PE Tabelul Periodični Al Elestellor

un. Expitaţi Modul în Care Se înregistrează masa atomică. Masa Atomică, Adeică, Masa Acestui Atom Sau Moleculă Poate fi exprimată în Unităţile Standard Ale Sistemului si-grama, kilogram şi aşa mai. Cu Za toide Acestea, Datorită FapTului Că masele atomice iskoristiti.E.M. - Unităţi atomice de masă. O Uništenje Atomică de Masă esă egală cu 1/12 masa izotopului standard de Carbon-12.

Unitatea atomică de masa caracterizează masa UN mol de acest element în grad. Acaara Valoare este Foaarte Utilă în calculele praksa, deoarece poete fi uşor convertă de o masă cantităţi datum de atomi sau molekula.

2. Găsiţi masa atomică în tabelul periodični de mendeleev. CELE MAI MULTE TABLELE STANDARD ALE Mendelev Conţin Mase Atomice (Greutăţi atomice) ALE Fekăru element. De Reful, Ele Sunt Date Sub for Format Unui Număr Atea de Jos A CELULEI CU UN ELEMENT, SUB SPLETELE DENOTă ELEMENTAL. Acesta Nu Este, de tvrtke Obicei, un număr întreg şi fracţiunea Zecimală.

Reţineţi că toide masele relativna atomice specifikat în tabelul mendeleev pentru fentare elementa Mijloc Valori. Elementele Chimice au Diferite Izotopii - Souri chimice avâd mase diferite datorită neulikonik suplimentari sau absoanţi în miezul atomski. În consecInţă, masel relativna atomice nabrajaju în tabelul periodični lon fintizat ca o valoare medie pentru atomii unui anumit element, dar Ne Ca o masă atom Atom Al Acestui element.

Masurile atomice Relativna Prezentat în Tabelul Periodični Sunt Utilizate Pentru a kalkula masele molekuletor. Masele atomice iskoriste înttr-o.E.M. (Ca în Tabelul MendeleEv), în esenţă, fără dimesiuni. CU Zažad Acestea, PUR ŞI jednostavno multiplikare lasei atomice la 1 g / mol, Obţinem karakterististica UtiLău A Elementului (în grad) Unei Rugă Ciuuni Atomilor Acestui element.

3. Amintiţi-vă că în Tabelul Periodika Arată masele Medii atomice ALE Elemelelor. După cum sa menţionat mai divreme, masele relativne atomice specifikat pentru feecare element din sistemul periodični sunt valorile medii ale maselor tuturor izotopilor atomići. Aceara Valoare Medie este Valoroasă pentru Multi Scopuri Practice: de Exemplu, se utilizază la calcularea Masăllarne Molekula formira DIN Mai Mulţi Atomi. Cu toite acestea, atuncija când vă okupaţi de atomii individuali, aceara valoare nu este de tvrtke.

Deoarece Masa Medie Atomică Este Valoaarea Medie Pentru Mai Mulţi Izotopi, Valoarea Indikată în Tabelul Mendeleev Nu este Pretjerivati Valoarea Masei atomice Atom Oricărei Unităţi.

Masil Atomice Atomilor individualni trebulaţi ţinând cont de numărul točan de Protoni şi neutroni întri-Un Singur atom.

Metoda 2 DIN 3:

Kalkulara MASEI ATROMICE A Atom separata

un. Găsiţi numărul atomski al acestui element sau Izotopul său. Numărul atomski este numărul de proton atomii Elementului, Nu Schimbă Niciodată. De Exemplu, toţi atomii de Hidrogen şi Numai AU proton. Numărul atomski de sodiu este de 11, deoarece în centrul său de unsprezece protoni, în Timp Ce numărul Atomski de Oxigen Esthe Opt, Deoarece în Centrul Său de Protoni. Puteţi găsi numărul atomski al oricărui element din tabelul periodični al mendeleev - în aproape tate versiunile prodaja standard, acest număr este indicat desupra Esemnării alfabetice. Numărul atomska este întotdeauna Un număr întreg pozitiv.

Să pestuufunem că suntem inteţiţi de atom de ugljik. În atomii de ugljik, postoji întotdeauna şse protoni, aşa că Ştim că numărul său atomske este egal cu 6. În plus, vedEm că în sistem periodika, în partiju supeoară a colulei de ugljik (c) postoji cvifră "6", Indâd FapTul Că numărul de Carbon atomske este de Şase.
Reţineţi că numărul atomski al Elementului este legat în mod unic cu masa atomică relativă în sistem periodika. Deşi, în posebni pentru Elementele Din partijski superioară a atomski atomică atomska esterska este de douărului estea.

Imaginea intitulată calcelaţi pasul de masă atomică 2

2. Găsiţi numărul de neutroni Din kernel. Numărul de Neutroni Poate Fiferit pentru atomii diferiţi aileaşi element. Când doi atomi ai unui element cu acelaşi număr de protoni au o suprotstaviti Diferită de Neutroni, Aceştia Sunt Izotopi diferiţi ai acestui element.Sper Desebire de numărul de Protoni, Care Nu Schimbă Niciodată, numărul de neuroni din atomii unui anumit element Pote Schimba Adesea, prin Urmare, Masa Medie Atomică Atomski esteric Scrisă Sub for Fracă. întregi.

Numărul de Neutroni Poate fi određivanju prin despremnarea izotopului. De Exemplu, Carbon-14 este Un Izotop Radioactiv de Carbon-12, Găsit în Natură. Adesea, numărul Izotopului este Indikat podforma Unei SuprarTuri Cu Care Se confuntă Sumbolul Elementului: c. Numărul de neutroni este scăzând numărul de Protoni Din Numărul Izotopului: 14 - 6 = 8 Neutroni.

Să PresefuNem Că atomul de ugljični deteks su şse neutroni (c). Acesta Este Cel Mai Comun Izotop de Carbon, numerotarea a aproximativ 99% din toţi atomii atestiu element. Cu toite acestea, aproximativ 1% DIN atomii de Carbon AU 7 neutroni (c). Alte Tipuri de Atomi de Carbon Au mai Multi de 7 sau mai puţin de 6 neutroni şi postoji în cantităţi pjenalice mici.

Imaginea intitulată calculează pasul de masă atomică 4

3. Pliaţi numărul de protoni şi neutroni. Aceara va fi masa atomică atestui atom. Nu Acordaţi Atenţie Numărului de Electroni Care.

Atomul nosru de ugljik su 6 protoni + 6 neutroni = 12. Astfel, masa atomică atestui atom de Carbon este de 12 ani. Dacă era Un Izotop "Carbon-13", Ştim că am 6 protoni + 7 neutroni = greutat atomică 13.

În reagiraj, masa atomică carbol-13 este de 13.003355, Iar Aceara Valoare Este Mai Precisă, deoarece frost determinată eksperimentalni.

Masa Atomică Este Foaarte Apape de numărul Izotopului. Pentru comoditatea, numărul Izotopului este astsea Care Ar Trebui să FIE EGAL CU Masa Atomică. Valorile de Masă atomice Definitivni Eksperimentalni Depăşesc Uşor Numărul Izotopului Datorită Unei Colluuţii Foate Mici de la Electroni.

Metoda 3 DIN 3:

Kalkulara Masei atomice relativna (greutat atomică) Alementului

un. Deternaţi ce c cant conţinute în eşacy. Chimiştii desea ranortul dintre izotopi înttr-o probă specifičnosti folikozind u UN instrumentu posebna numit spektrometru de masă. Cu toite acestea, la învăţare, aceste datum vă vă namjernice în ceea ce.

În Cazul nostru, presupunem că avem de-a lica cu doi izotopi: ugljik-12 şi ugljik-13.

Imaginea intitulată calculează masa atomică Pasul 5

2. Determinaţi conţinutul relativ al fiecărui izotop în eşacy. Pentru Feicare element, diferite izotopi se găsesc în diferite rapoaarte. Aceste rapoaarte Sunt aproape întotdeauna iskoriste încentte. Unii Izotopi se Găsc Foates des, în Timp CE Altele Sunt Foate Rire - Uneori Atât dente. Aceste Valori pot određivanja utiljazâd spektrometria de masă sau găsite în direktora.

Să PresefuNem Că Concentraţia de Carbon-12 este de 99%, IAR Carbon-13 - 1%. Alţi Izotopi de Carbon într-adevăr Există, Dar în Cantităţi Suntt Atât de Mici încât în acest caz lon fi lonfon.

Imaginea intitulată calculează masa atomică Pasul 6

3. Înmulţiţi masa atomică a Fekărui Izotop PE Concentraţia sa în eşntion. Înmulţiţi masa atomică a fekărui izotop pecentajul său (exprimat sub for Frac. De flacţiune Zecimală). Pentru anteresul într-o fracţiune zecimală, împărţărţiţi-le doar cu 100. Concentraţile režultat în cantirati ar Trebui să dau întotdeauna 1.

Eşantionul nosru conţine ugljik-12 şi ugljik-13. DACă CARB-12 EST 99% DIN Eşntion, IAR Carbul-13 este de 1%, atuncija este Necesar Să se multiplikaze 12 (greutatea atomică a atomică) Cu 0,99 şi 13 (greutat atomski debon) Cu 0.01.

În cărţile de Referenceă Eseră Ranorturi Procentual Pezate PE Cantităţi Cunospate de Toile Izotopii Unil Sau Alt Element. Majoritatea i manualor de conţin aceste informAţii pod forma Unei mese la sfârşitul cărţii. Pentru eşantionul studiat, koncentraţile relativni ale izotopilor pot fi, de asemenea, odrediti utiljizând UN spektrometru de masă.

Imaginea intitulată calculează masa atomică Pasul 7

4. Pliaţi rezultatele. Hartă rezultatele de multiplikare PE Care Le-Aţi Primit în Pasul Anterior. Ca Urmare Acestei Operaţiuni, Veui Găsi Masa Atomică Relativă aelegului DVS. - Valoarea Medie Maselor Atomice Alece Izotopilor Elementului în Cauză. Atuncija când Elenty Elenty estent Un ontreg şi nu este element al acestui element, aceara valoare este utilizată.

În Exemplul nosru 12 x 0,99 = 11,88 pentru ugljik-12 şi 13 x 0,01 = 0,13 pentru ugljik-13. Masa atomică relativă în cazul nosru este de 11.88 + 0.13 = 12,01.

sfaturi

Unii Izotopi Sunt Mai Puţin Stabili Decât Alţii: se dezintegrează la atomii de Elementte Cu Un Număr Mai Mic de Protoni şi neutroni în nukleuu, Cu Separskih čestica skrbi Fac Parte Din nukleul atomski. Astfel de Izotopi Sunt Numiţi Radioactivi.

De ce c ce ai nevoie

Chimie katalog
Kalkulator