Cum să facem faţă depresiei la universitry
Învăţarea la Universite este Intesantă, Dar Uneori Poate poznavanje UN Sentiment de Oboseală şi singurătate. Mulţi Studenţi suferă de depresie şi probleme psihice similare. Depresia Este o Tullbure Mintală gravi Care Este însoţită de tristeţe, un sentiment de vinovăţie, Schimbarea apetitului sau Modului de Somn, incapacitatea de a koncentra şi chiar gânderi desprecidere. Dacă în Timpul Studiului la Universitet Aţi.
Pasi
Metoda 1 DIN 4:
Cum s slăbi simptomeleun. Încercaţi să Dormiţi Mai Mult. Somnul este pur şi simure necesar pentru sănătatea mentală şi fizică, iar lipsa de Somn esthe capabilă să consionze depresia. La Universite Nu su întotdeauna ocazia de a Dormi. Tinerii au nevoie de 7-9 ore de Somn funčarea nopte pentru funcţionaa optigă corpului.
- Planificaţi Timpul Să Dormiţi în Acelaşi Mod Care Intenţionaţi să vă pregătiţi pentru cursuri şi alte preokupări. Încercaţi să rămâneţi la Modul trajnost de Somn - Mergeţi la culcare în feecare zi şi ridcaţi-vă în acelaşi timp.
- Înainte de culcare, ar Trebui să aveţi timp să vă relaxiţi. Încercaţi să Faceţi Ceva Mirno. De Exemplu, Puteţi Citi Cartea, Luaţi Un duş sau Un membru Cald.
- Încercaţi să nu utilizaţi Telefonul şi compumlul imediat înainte de culcare, deoarece iluminarea ecranului activează conşrtiinţa şi predig.

2. Ţineţi o nutriţie sănătoasă. Produsele Potrovite vor ajuta la îmbunătăţirea Stării de Duh, Fokalizarea şi Somnul Mai Puteric. De asemenea, este važna să evitaţi produsele şi băuturile skrb Sporesc Simptomele Depresiei.

3. Mâncaţi Alcoolul Moderat. Dacă Puteţi Bea Uneori Una sau Două Porţii de Alcool cu Prietenii, VA VA Ajuta Să vă courenţi Razmjena ConverAţija, Dar cu Utilizarea Excesivă A Alcoolului şi să vă sureriţi de thearea de duh şi de bunăstare. Abuzul Duće la Oboseală, perturbă Modul de Somn şi întăreşte simptomele depresiei. Problemle MAI GROVE DE Sănătate Sunt Posibile - Boli hepatice, boli gastrointestinale şi kardiovaskula.

4. Educitaţi Educaţia Fizică. Formarea Stimulează Creeirul Pentru Ekstraži Subdvanţe Chimice Care Collueie La o Bună Dispoziţie. Stidska de sine se Ridică, de asemenea, şi abilitatea de atenţia de la strusul de zi cu zi zi zli.

Cinci. Găsiţi Un Timp La Clasele preferira. În feicare săptămână găsim Timp pentru zastupnik şi comunicare. Clasele plăcute îmbunătăţesc Staroa de Duh şi Şn CELE DIN URMă Creşteaa Eficienţei.
Metoda 2 DIN 4:
Cum de lice Faţţ Stresuluiun. Nu vă supraîncărcaţi. Când Trebuie să Găsiţi Timp Pentru cursuri, Teme de Acasă, întâlniri cu Prietenii şi ijetymente Publice, Nu e de Mirare Că se simt obodă. Dacă Aveţi şi Obvezii de Familie Sau de Muncă, Atuncija Viaţa Studenţilor Poete fi do kraja insuportabilă.
- Refuzaţi cazuri suplimentare precum clasele opţionale în cadlarlul programu Universitara Obişnuit pentru semestru.
- Dacă Nu Faceţi Faţă Sarcinii de ankenament, diskutaţi cu un agajat decan sau cu kustosator posibilitatea de ajusta program.

2. Lice o rutină săptămână. Sarcina de Lucru Va fi mai multiuty Dacă Faceţi Un Element Al Organiţiei. Faceţi Rutina de Cazuri şi specificaţi în mod clar Undebuie să fii şi ca robuie fă cut la Un trenutak dat în thip în feecare zi aptămânii. Specificaţi toate clasele şi nu uitaţi să alocaţi timp pentru alte cazuri važan - Tele, Tehnicile Alimentare, Edučajni Fizică, Somn şi Recreeere.

3. Aveţi Grijă de Datoteh važan je şi termenele konačan. Înregistraţi-le înttr-UN kalendar, un jurnal sau să utilizaţi program precum google kalendar, să nuu uitaţi de toite afacerile DVS. Astfel încât să vă puteţi pregăti în avans pentru şi sarcini važan.

4. Stabiliţi prioritetăţile. În feecare săptămână, găsiţi ocazia de a Analiza afacerile pentru a determinat prioritetăţile şi agajamentele skrb vor dura cel mai Multi Timp. Faceţi Un Plan Care Să Permită mai întâi Primele Sarcini CELE mai važan şi apoi se deplasează la Lucruri Jednostavan şi Mai Puţin važan.

Cinci. Faceţi Pauze şi ControlAţi tempo-ul. Continuţi să lucraţi în zamah de obodăărerică sau probleme deskrrente. Dacă Sunteţi Obosit sau distrasu konstanta, Merită distras pentru câteva minute să vă plimbaţi şi să vă întindeţi picioarele, să mâncaţi Ceva util sau chiar spa dlakanje.

6
Medita. Meditaţia ajută la opuštanje şi distragere a gândurilor derinjante prin koncentracija la oraca.
Metoda 3 DIN 4:
Cum să obţineţi ajatorun. Contactiţi Psihologul. În Universităţi şi Oraşele Studenţeşti postoji SFATURI Psihologice. Dacă sureriţi de depresie sau vă îrgrijoraţi o perioadă dicilău, specijalistul vă va ajuta să găsiţi modalităţi de lice žanjska aberéi să să să vă să sprinuţi Cine ar trebui sprinuţi sprinjinul.
- DACă NU Ştiţi cum să ajungeţi la Consultu, Apoi Răsfoiţi Site-Ul Universităţii, Mergeţi la Consiliul Studenţec, Contactaţi Decanul Sau Kustosator Grupului.
- Spuneţi Psihologului despre cazurile Anterijeare de Depresie şi Metode de Tratamenta (Tratamenta de Droguri, Consultu).
Consiliul specijalistului
"CERII Sunt Greu de Vorbit şi de Cere AJator, Dar Dacă Vă lauptaţi Cu Depresia, Discutaţi Cu Cineva Foatete Važno".

Liana Georgoulis, psyd
Psiholog Liana Liana Georgulis - Un Psiholog Klinika Licenţat Cu Mai Multi de 10 Ani de Evistenţă. În prezent, redateljska klinika Al servirielor Psihologice de Coastă în Los Angeles, Kalifornija. Abostit Universitatea Din PepperDain în Specialtatea "Psihologie" în 2009.Angajat în terapia comportamentală cognitivă şi alte tapuri de terapie de dovezi, lucrează cu adolescenţi, adulţi şi culuri.
Liana Georgoulis, psyd
Psiholog Licenţiat
Psiholog Licenţiat

2. Contactiţi Medici Medicul Dumbevoastastastasta. DU-TE La Clinica Obişnuită Sau Studentă Şi însBrtţi-Vă la Recepţie La Terapeut. SPNE-MI CE întâlneşti depresie şi ai nevoie de ajator. MEDICUL VA VA Tri Trim La Un Psiholog, Psihiartu, Un alt specijalist de Profil sau Spune-mi cum Să Conduci Un Stil de Viaţă Sănătos pentru a slăbim simptomele depresiei.

3. Veniţi la întâlnirile grupului de asistenţă psihologică. Dacă Puteţi Obţine AJutorlul unui psiholog sau psihoterapeut în Universitatea DVS., El va estea recomanda un grupa de sprijin psihološki pentru Studenţii cu probleme Similare. Puteţi obţine sprijin emoital, auziţi sfaturi utile şi comunicaţi cu cei care se află în aceaşi pobiţie cu DVS.

4. SE Reference La Birul Dekanului sau Profesorului în Care Aveţi încredere. Aceşti omani sunt gata să vă vă. Dacă depresia a cauzat o perforravanţă să discutaţi cu cineva de la profesori sau administratori. Poete Că Aceara Odeastă vă va ajuta să găsiţi o modality de aectua în mod usnudno munca să să vă Spuneţi Cine Să uzrokovati ajoru.

Cinci. Comunicaţi cu Prieenii şi Rudele. Singuratatea, Dorinţa de acasa şi Izolarea Publică Poate Collui La Dezvoltarea Depresiei. Dacă Aveţi Prieni Sau Rude Cu Care Sunteţi dibus să vă împărtăşiţi sentimente, nu vă fie frică să le le dentruţi pentru sprijin.

6. Contacaţi-vă ajuutorl dacă aveţi gânderi despr sinucidere. Dacă aveţi gânderi despr sinucidere, trebuie să vă întoarceţi hitno la UN specijalist. În konzoliji Psihologică Sau Clinica de Studenţi, o Linie Telefonică de 24 de Ore Pote Funcţiona, Care Se Poete Ajunge Cu Un psiholog. El vă va ajuta scăpaţi de gânderi şi emoţii negativ s să să să să să să să să contacaţi serviciul de urgenţă.
Metoda 4 DIN 4:
Cum s scapi de prejuudecăţi şi să facă Faţă Sentimentului de ruşineun. Amintiţi-vă că nu sunteţi singuri. Fouarte Mulţi Studenţi se confuntă cu anksietatea depresiilor. Apape 50% dintre Studenţii Care AU Sudjelovanje La Un Sondaj Privind Neproblem Mentale, au cebut AJOTOR DIN ATTEAM Psihologil Din Cauza Dipresiei. Ar Trebui să fie înţeleasă că mulţi dintre dys. (Colegii de Clasă, Veniceni Din Cameră Sau Prieeni) Pot Lice Faţă Aceleaşi Probleme.

2. Aflaţi mai Multi Despre depresie. Colectaţi InformAţii desprei manifestările şi motivele depresiei pentru a înţelege mai bine problem., Găsiţi soluţii şi înţelegeţi că nu sunteţi vinovaţi de această situaţaţie şi nui niciun motiv pentru a eksperimenti.

3. Deverinaţi UN sudionik LA Organizator de Propagandă Allfabetizării Psihologice. Organiţiile şi Cluburile Care Sunts Dezvoltării Alfabetizării Psihologice Pot Funcţiona în Oraşul. Ei încearcă să rusipească Prejuudecăţile asociate Tulburărilor Mintale şi Să Isaeres Sprijin Studenţilor Care Sură de depresie sau de alte tulburări.